Friday, June 21, 2024
HomeSportStrategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035: Cum ar putea...

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035: Cum ar putea arăta în viitor România în urma unui cutremur major

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035: Cum ar putea arăta în viitor România în urma unui cutremur major

Ministerul Afacerilor Interne a dezvoltat recent „Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035” (SNRRD), un document esențial care prezintă două scenarii cu privire la un posibil cutremur de proporții ce ar putea afecta România. Un scenariu presupune repetarea unui cutremur asemănător celui din 1977, în timp ce cel de-al doilea scenariu este unul catastrofal, luând în considerare posibilitatea unui seism cu magnitudinea maximă posibilă în zona seismică Vrancea.

Pagubele devastatoare cauzate de un cutremur major

Pe lângă măsurile necesare care trebuie implementate în următorul deceniu, proiectul Strategiei evidențiază și pagubele produse de diversele dezastre care au afectat România în ultimii 30 de ani. Un accent deosebit a fost pus pe pericolul reprezentat de cutremure, având în vedere că 14.000.000 de oameni, adică 67% din populație, locuiesc în zone cu un risc seismic moderat sau ridicat.

Conform Strategiei, „45% din infrastructurile esențiale, precum transportul, energia, apa și serviciile de comunicare, se află în zone cu un risc seismic moderat sau ridicat. Economia României este vulnerabilă la cutremure, deoarece aproximativ 60-75% din activele fixe și 70-80% din PIB-ul țării sunt localizate în zone cu un risc seismic ridicat”.

Dacă ar avea loc un cutremur similar celui din 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2, consecințele ar fi catastrofale, numărul victimelor putând varia între 700 și 4.500 de morți. De asemenea, 250.000 de oameni ar rămâne fără locuințe timp de mai multe luni sau chiar ani. Potrivit unei statistici realizate de Asociația Companiilor de Asigurări din România, peste 80% dintre familiile afectate nu ar avea resursele necesare pentru a repara sau reconstrui locuințele. Astfel, din pagubele totale de 7-11 miliarde de euro, 5 miliarde de euro ar reprezenta pierderi neasigurate. În total, pierderile economice, directe și indirecte, s-ar ridica la nici mai mult, nici mai puțin de 25 de miliarde de euro.

Seismul din 1977 a provocat 1.578 de decese (dintre care 1.424 în București) și 11.321 de răniți (7.598 în București), cu pierderi estimate la 2,048 miliarde de dolari. La acea vreme, au fost distruse sau grav avariate 156.000 de apartamente și au suferit deteriorări semnificative peste 2.274 de școli și 459 de spitale.

Cel mai sumbru scenariu: un seism cu 42.000 de victime

Cu toate acestea, există și un scenariu mult mai înspăimântător, bazat pe estimările seismologilor care susțin că zona de subducție Vrancea ar putea produce cutremure cu o magnitudine de până la 8,1. Un astfel de cutremur ar reprezenta un adevărat dezastru pentru România.

Documentul citat afirmă că „dacă Vrancea ar fi lovită de un cutremur puternic, cu o magnitudine de 8,1, cu un interval de recurență medie de 1.000 de ani și adâncime medie de 90 km, produs în segmentul activ superior, două treimi din teritoriul României ar fi afectat, cu pierderi umane și financiare considerabile. Estimările indică următoarele pierderi: 42.000 de morți, aproximativ 300.000 de răniți, 14% din clădiri afectate în fiecare unitate administrativă, peste 850 de kilometri de infrastructură deteriorată și pierderi materiale directe de peste 14 miliarde de euro”.

Conform SNRRD, peste 35% dintre cele 8,5 milioane de unități locative din România necesită reparații urgente, în timp ce o parte semnificativă a clădirilor administrative au depășit durata de viață obișnuită de 50 de ani și necesită consolidare sau chiar înlocuire. Mai mult, intervenția imediată după un cutremur major riscă să fie ineficientă, deoarece chiar și instituțiile responsabile pentru gestionarea situațiilor de urgență ar putea fi grav afectate. Sedii ale Inspectoratelor pentru Situații de Urgență, stații de salvare și pompieri, secții de poliție sau centre de comandă funcționează în clădiri cu risc seismic ridicat, astfel că salvatorii ar putea fi nevoiți să solicite asistență.

Situația este și mai gravă în cazul spitalelor. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, aproximativ 45% din clădirile destinate asistenței medicale ar putea fi extrem de vulnerabile la un cutremur. În funcție de amplasament, aproximativ 195 de unități medicale (60%) și peste 74.000 de paturi de spital (64%) sunt situate în zone cu un risc seismic moderat, în timp ce aproximativ 33 de unități medicale (10%) și peste 10.000 de paturi de spital (9%) sunt expuse unui risc seismic ridicat.

TAGS:

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre, cutremure, riscuri seismice, siguranță anticipată, clădiri vulnerabile

RELATED ARTICLES

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

General