De ce strategia contabilă a Guvernului Bolojan ridică semne de întrebare asupra deficitului bugetar
Recenta manevră contabilă a Guvernului Bolojan, care a inclus împrumuturile pierdute din PNRR în veniturile bugetului, a generat un plus semnificativ de 10 miliarde lei (aproximativ 2 miliarde euro), reprezentând peste 0,5% din PIB. Această abordare, deși aparent benefică, a alterat realitatea fiscală a țării, având implicații profunde asupra percepției internaționale referitoare la stabilitatea financiară a României.
Filmul Evenimentelor
Pe 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a anunțat finalizarea negocierilor pentru PNRR, precizând că România va transfera cel puțin 7 miliarde euro de la componenta de împrumuturi la fondurile de coeziune sub formă de granturi. Această decizie a fost anticipată, având în vedere că o parte din fondurile respective ar fi fost înregistrate la venituri. Cu toate acestea, în loc să reflecte o îmbunătățire reală a situației economice, această manevră contabilă a avut ca efect o prezentare distorsionată a deficitului bugetar.
Într-o întâlnire din aceeași perioadă, reprezentanții Guvernului Bolojan au discutat cu oficialii agenției de rating Fitch, unde execuția bugetară a fost analizată cu atenție. Analiștii Fitch au observat că încasările din luna decembrie au fost echivalente cu cele din întreaga perioadă anterioară, ceea ce a stârnit suspiciuni cu privire la transparența și corectitudinea raportării financiare a guvernului. Ministerul de Finanțe a confirmat ulterior, în nota care însoțește execuția bugetară, că această practică contabilă nu reflectă o reducere reală a deficitului bugetar, ci o simplă manipulare a cifrelor.
Mizele și Consecințele
Pe termen lung, această strategie contabilă ar putea avea consecințe grave asupra încrederii investitorilor și asupra ratingului de credit al României. Deși Guvernul Bolojan se laudă cu o reducere a deficitului bugetar, realitatea este că, fără această „scamatorie contabilă”, deficitul ar fi fost considerabil mai mare, de 8,15% din PIB. Acest lucru ar putea afecta capacitatea României de a atrage investiții externe și de a menține un climat economic stabil.
În plus, această abordare riscă să submineze credibilitatea guvernului în fața partenerilor internaționali, cum ar fi agențiile de rating, care evaluează sănătatea fiscală a unei țări bazându-se pe transparență și integritate. Într-un context global în care stabilitatea financiară este crucială, România trebuie să evite metodele contabile discutabile care pot duce la o evaluare negativă din partea piețelor internaționale.
