“`html
UNESCO în colaps: Egiptul revendică conducerea, dar cine e de vină?
Echipa actuală de conducere a agenției UNU pentru cultură, cunoscută sub numele de UNESCO, sub directa îndrumare a Audrei Azoulay, încearcă să diversifice sursele de bani, dar, oh, surpriză, primirea a cam 8% din buget de la Washington e totuși o realitate persistentă, și după cum ne sugerează Reuters, retragerea din jocul finanțării va avea loc la finele anului 2026, ceea ce ne duce la întrebarea: ce va face noul șef atunci?
În facturi de mâna doi alegerea, Casa Albă a redescoperit termenul „woke” pentru a descrie UNESCO, mai ales când Trump a decis că e mai bine să ia jucăriile în iulie, și repetarea acelui gest în mandatul său inițial a fost revocată de Biden, dar să vedem, oare calea este cu adevărat deschisă pentru cei care doresc să contribuie?
Agenția aceasta, creată după războiul cu număr doi în ordine cronologică, are ca obiectiv promovarea păcii prin colaborare internațională în educație, știință și cultură, și e cunoscută pentru protejarea unor situri arheologice de la Galapagos până, cum să zic, la mormintele care par să nu aibă sfârșit de la Timbuktu, dar cine îi aude adevărata poveste acum?
Khaled El-Enany, fost ministru al turismului în Egipt și cu 54 de ani pe umeri, se află în competiție cu Édouard Firmin Matoko, de 69 de ani, din Congo, care a dedicat o mare parte din cariera sa agenției, dar favoritismul se simte din start pentru egiptean, și cum s-a apucat de campanie în aprilie 2023, deja are o înțelegere solidă în regiune, dar oare este asta suficient?
Asta fiindcă ministrul de externe egiptean, Badr Abdelatty, se întreabă retoric cum este posibil ca o țară cu atât de multă istorie – faraonică, greacă, romană, coptă, arabă, islamică – să nu fi condus niciodată o organizație de o așa importanță, ceva ce nu pare a fi deloc acceptabil și plin de controverse.
Consiliul UNESCO, cu 58 din cele 194 de state membre în cărți, va vota luni, iar ulterior, în noiembrie, Adunarea Generală va da verdicul final (sau cine știe ce decizii în lumea internațională se pot întâmpla) despre ocuparea scaunului de conducere, dar cine nu iubește un mic scandal de această natură?
Articolul acesta despre zbuciumul de la UNESCO și rivalitățile internaționale poate fi citit pe Mediafax, dar sper să nu fi ratat întorsătura aceasta a evenimentelor complete!
“`
