Starea de bine a angajaților români în 2025: Un raport alarmant despre echilibrul la locul de muncă
LEAD: În ciuda faptului că peste 41% dintre angajații din România reușesc să mențină un echilibru rezonabil la locul de muncă, o proporție semnificativă, de aproximativ 25%, se confruntă cu riscuri psihologice și burnout. Doar 30% dintre aceștia indică o stare de satisfacție ridicată, caracterizată prin relații sănătoase, autonomie și o percepție de corectitudine. Aceste date sugerează o vulnerabilitate crescută în fața schimbărilor organizaționale, plasând România într-o zonă de „siguranță moderată” în ceea ce privește bunăstarea angajaților.
Indexul stării de bine a angajaților români, care a atins un scor de 70,3 puncte din 100 în 2025, indică nu doar un sentiment de siguranță moderat, ci și o predispoziție crescută la șocuri organizaționale, inclusiv schimbări de leadership și instabilitate economică. Aceste rezultate evidențiază o realitate complexă a mediului de lucru din România, unde angajații navighează printr-o serie de provocări care le afectează starea de bine.
Bărbații tineri, cei mai fericiți angajați în 2025
Conform raportului, în 2025, bărbații au raportat un nivel de satisfacție mai ridicat la locul de muncă, cu 72,1% indicând o stare bună și foarte bună. Segmentul de vârstă 18-29 de ani se dovedește a fi cel mai mulțumit, având în vedere că domeniile cu cele mai mari scoruri de satisfacție sunt comerțul și vânzările (76,4%), serviciile bancare și sănătatea (73,8% fiecare) și organizațiile non-guvernamentale (66,6%). În contrast, angajații din domeniile IT&C și administrație publică se confruntă cu cele mai scăzute niveluri de satisfacție.
Raportul subliniază faptul că starea de bine nu este percepută de angajați ca un simplu beneficiu, ci ca un rezultat direct al modului în care compania este organizată și condusă. Această dinamică sugerează că diferențele în bunăstarea angajaților sunt influențate în mod semnificativ de poziția lor în ierarhie, vechimea, domeniul de activitate și normele formale și informale ale organizației. De asemenea, se observă că pe măsură ce vechimea angajaților crește, starea lor de bine se degradează de la „excelent” la „bine”, ceea ce sugerează o creștere a tensiunilor gestionabile, dar persistente.
Costul emoțional al muncii și provocările pentru angajatori
„Datele ne-au arătat că în 2025 nu a fost vorba despre o Românie epuizată, ci despre o Românie care funcționează cu un cost emoțional mare”, afirmă Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach. El subliniază că majoritatea angajaților își îndeplinesc sarcinile, însă structurile organizaționale îi obligă să compenseze prin efort personal lipsurile din designul muncii, cum ar fi claritatea, echitatea, autonomia și relațiile sănătoase cu managementul. Astfel, provocarea reală pentru companii în 2026 va fi menținerea vitalității angajaților pe măsură ce aceștia avansează în roluri și responsabilități.
Conform Indexului stării de bine a angajaților, principalele surse de epuizare identificate în 2025 includ volumul mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și cea profesională (16,4%) și absența feedbackului (9,1%). De asemenea, șeful direct joacă un rol determinant în starea de bine a angajaților, având un impact semnificativ în 19,3% din cazuri.
O realitate complexă a muncii în România
„Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări și compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafață”, explică Marian Marcu, Managing Partner Novel Research. Indexul măsoară calitatea reală a relației dintre angajat și organizația în care lucrează, evaluând corectitudinea regulilor, claritatea așteptărilor, nivelul de autonomie și sprijinul oferit angajaților în momentele dificile.
Raportul subliniază o tendință de uzură organizațională, în care angajații nu mai vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, respect și capacitatea șefilor de a asculta. Limbajul folosit de angajați este adesea emoțional și uneori dur, reflectând importanța acestor teme ca probleme morale fundamentale. Când angajații cer „să nu se mai aranjeze concursurile” sau „șefii să ne trateze ca oameni”, aceștia subliniază nevoia de echitate și demnitate în muncă.
Datele pentru acest raport au fost colectate în perioada noiembrie-decembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews), pe un eșantion de 1.000 de angajați din mediul urban.
