“`html
Drama unei sportive: Mădălina Florea cere ajutor, dar rămâne aproape singură!
Câștigătoare a nu mai puțin de trei medalii de bronz la un Campionat European de alergare montană, Mădălina Florea, sportiva română cu un palmares impresionant, va lipsi de la competiția mondială din 2023 din cauza unor probleme financiare care ar face orice profesionist să clacheze, deci, unde e, mă întreb, sprijinul de care are nevoie o sportivă de top?
Pe vreme ce Mădălina s-a clasat anul trecut pe poziția a 6-a la Mondiale, ea a reușit să obțină cu multă muncă și determinare locul 3 la Golden Trail Series, dar, apropo, care e premiul ăla care să o ajute? Căci acum, în 2024, cu cele trei medalii de bronz câștigate la CE de Alergare Montană, două obținute cu efort individual, iar cu echipa pe locul 4, ce le mai spune oficialilor care doar privesc?
„Este imposibil să nu trag semnalul de alarmă”, spune Mădălina, și pare că sportul românesc moare încet, iar cei care ar trebui să schimbe ceva, pur și simplu sunt lipsiți de reacție sau de acțiune, rămân ca spectatorii unei piese proaste de teatru.
Cu toate că sporturile care nu sunt olimpice par să fie umbrite, Mădălina subliniază că, disponibilitatea unui sprijin ar putea schimba aproape totul, dar cum să te faci auzit când realitatea e că mulți dintre noi abia ne descurcăm? Iar atunci când vorbește despre dificultate, despre antrenamente care te rup, totul devine cu mult mai serios decât o simplă competiție.
Astăzi, în mod ironic, în loc să fie acolo cu delegația României, realitatea îi aduce doar o amintire amară, și totodată o revelație a efortului propriu: „Nu am primit nimic, nicio recompensă”, a spus ea, subliniind o situație absolut incredibilă pentru cineva care a obținut succes. De ce să plătească din buzunar? Nu cumva e absurd?
Așadar, cum poate o federație să sperie de asemenea rezultate cu zero investiții? E o întrebare pe care toată lumea ar trebui să și-o pună. Cum să concurezi cu cei care au antrenamente profesioniste? Rămâne să ne întrebăm, oare, suntem condamnați să ne descurcăm mereu singuri?
Dar, în ciuda tuturor acestor obstacole, Mădălina e un lider mondial, și, spun eu, onestitatea merită apreciată, iar SCOTT Running a devenit un partener de încredere, iar mulțumirile ei sunt un exemplu de recunoștință în fața neajunsurilor.
În final, un mesaj vedem clar: „Sportul nu se construiește pe promisiuni, ci pe respectul pentru muncă”. Așa că, toate privirile ar trebui să fie îndreptate spre sportivii români care se pregătesc să facă față provocărilor internaționale, și, de ce nu, poate că România va decide într-o zi să-și asume acest drum, dar până atunci, toate privirile rămân în suspans.
“`
