Sport de performanță sau sport de competiție? Un punct de vedere important din Monitorul de Suceava!

Nicolae Romulus Dărămuş, un nume cunoscut din lumea jurnalismului, semnează în Monitorul de Suceava un articol care stârnește dezbateri aprinse. Titlul sugestiv, “Performanţă în sport?… Nu… Doar competiţie!”, publicat sub genericul “Ecologia iubirii şi… viceversa”, lansează o perspectivă critică asupra lumii sportului, punând punctul pe i în privința unui adevăr controversat.

Dărămuş pornește de la o situație reală, scandalul de corupție care îl implică pe Elisabeta Lipă, campioana canotoare și conducătoarea Autorităţii Naţionale pentru Sport. El susține că sportul de performanță, așa cum este perceput astăzi, nu mai reprezintă o căutare a excelenței, ci o competiție acerbă pentru bani și faimă. “O spun pe unde pot și o scriu de ani și ani: sportul de performanță nu este de performanţă, ci doar de competiţie!“, afirmă Dărămuş, subliniind că etica și valorile autentice au fost estompate de goana după câștiguri financiare.

Jurnalistul argumentează că performanța presupune o armonie între minte și corp, “Mens sana in corpore sano“, dar în lumea modernă, unde “a avea” primează peste “a fi“, mintea sportivului devine “beteagă“. Presiunea de a obține rezultate, de a acumula bogății și de a satisface așteptări din ce în ce mai mari generează o stare de stres constantă, care afectează atât sănătatea fizică, cât și cea mentală a sportivilor.

El analizează critica situația din punct de vedere al familiei, unde valorile “a avea” au erodat relațiile autentice, transformând copiii în “orfani cu părinți vii“. Lipsa timpului petrecut împreună, a conversațiilor autentice și a afecțiunii sincere îi face pe părinți “prăsitori” nu și “crescători“, modelând generații de copii lipsiți de respect și iubire adevărată, cu o sete nesățioasă de bani și posesii.

Dărămuş subliniază pericolul idolatrizării sportivilor de succes, un fenomen care atrage după sine o explozie a fanatismului și o identificare falsă cu idolii. Fanii, de cele mai multe ori, se regăsesc în contrast cu modelele lor, cu siluete scăpate din chingi, sedentarism și o lipsă de aspirații autentice. Acest tip de idolatrire, susține Dărămuş, este o dovadă a lipsei de “înmulțire a talanților” personali, o goană după un succes superficial și efemer.

Concluzia lui Dărămuş este una pesimistă: “oamenii de succes” din societatea modernă, deși au “bani, proprietăți, parteneri, copii“, nu trăiesc o viață cu adevărat împlinită. Fanii lor, la rândul lor, sunt captivați de această iluzie a succesului, jinduind după un model de viață care, în esență, este gol și lipsit de sens.

Articolul lui Nicolae Romulus Dărămuş aduce în discuție probleme sociale profunde, invitând la o reflecție asupră valorilor autentice și a modului în care societatea modernă ne influențează percepția asupra succesului și a performanței. Este o analiză critică și provocatoare, care ne invită să ne redefinim prioritățile și să căutăm un echilibru între “a avea” și “a fi“.