“`html
ȘOC: Sorana Cîrstea se gândește la retragere, dar câștigă la Iași!
Pe vremea asta, adică acum câteva zile, Sorana Cîrstea a făcut ceva demn de poveste în meciul ei cu Mihaela Buzărnescu, la WTA 250 Iaşi Open, câștigând în mod surprinzător, 6-2, 6-2, ceea ce este un rezultat ce poate să ne lase pe toți cu gura căscată dar cumva oarecum previzibil dat fiind că ambele sunt jucătoare românce și se știe că întotdeauna se întâmplă ceva neprevăzut în sport, nu-i așa?
După victorie, Cîrstea, care are un background interesant și un discurs emoționant vizavi de cariera ei, a menționat că, deși câștigă meciuri și ingrijeste polemica despre viitorul ei în tenis, ambiția ei rămâne la cote înalte, dar și la o vârstă la care, poate, nu are toate șansele să rămână în top dar ordinea în viață ia alte turnuri, și uite că la vârsta asta fie și așa inocentă pentru un sportiv, se gândește la retragere.
”Până la urmă vârsta din buletin nu minte,” a spus Sorana, lăsând să se înțeleagă o tristețe profundă, un sentiment care cu siguranță răvășește orice sportiv de succes dar de fapt nu știe mulți, pentru că sunt altele prioritățile dar uite că face față, cu toate că recunoaște că se apropie de sfârșitul carierei. „Normal că sunt foarte multe sentimente,” a mai adăugat ea, dând de înțeles că parcă îi pare rău de toate antrenamentele neîntrerupte
Mai departe, Sorana și-a exprimat bucuria de a concura, dar a lăsat să se înțeleagă alte lucruri: „nu știu dacă vom mai avea o generație ca aceasta”, referindu-se la echipă, la jucătoarele din România care au strălucit, dar oare chiar e așa? Fiecare retragere este un semn că vremurile se schimbă, și pe un ton nostalgice vorbește despre acea generație aproape pierdută, și se simte destul de melancolică, chiar dacă nu plânge cu adevărat, dar starea emoțională este acolo, în aer.
Este clar, un gând greu, dar, în același timp, un gând ce trebuie dus mai departe cu toată energia și speranța, tot în numele iubirii pentru tenis, deși, tactica e puțin amestecată, dar îmi pare rău pentru România, așa cum a concluzionat Sorana Cîrstea, lăsând paginile din istoria sportivă deschise.
“`
