Sistemul Garanţie-Returnare: Un motor de dezvoltare economică pentru România

Sistemul Garanţie-Returnare a adus o schimbare majoră în peisajul economic românesc, generând noi oportunităţi de business şi creând locuri de muncă. Ministrul Mediului, Barna Tanczos, a subliniat la “Conferinţa ZF ESG 2024. Care sunt pilonii ce stau la baza investiţiilor sustenabile şi cum construim afaceri durabile?” impactul pozitiv al sistemului asupra economiei şi mediului de afaceri.

Ministrul a explicat cum sistemul a stimulat creşterea producţiei în România, oferind un impuls semnificativ pentru companiile din domeniul reciclării şi al colectării selective. “Am vizitat o fabrică la mine, în judeţul Bacău, care produce containere din panouri. Am aflat că unul dintre clienţii principali ai acelei fabrici de panouri este un mare lanţ de magazine care foloseşte acele containere pentru instalarea unor puncte de colectare automată a ambalajelor, acele RVM-uri, în parcarea supermarket-urilor, unde mergem şi înapoiem ambalajele”, a declarat Tanczos. Această creştere a cererii a dus la extinderea producţiei şi la angajarea de noi specialişti, demonstrând potenţialul sistemului de a stimula economia locală.

Investiţiile în tehnologie şi infrastructura de reciclare au fost, de asemenea, impulsionate de sistemul Garanţie-Returnare. “Am vizitat, în judeţul Alba, un producător de echipamente de colectare automată care îmi spunea că i-a crescut business-ul exponenţial. A angajat încă 100 de oameni pe lângă cei 20 pe care îi avea, pentru că s-a dezvoltat o întreagă industrie – şi producem în România o parte însemnată a echipamentelor pe care le folosim”, a adăugat ministrul.

Un alt aspect pozitiv al sistemului Garanţie-Returnare este creşterea numărului de locuri de muncă în domeniul colectării selective şi al reciclării. “La fiecare centru de sortare şi de numărare, primul lucru pe care îl întreb este legat de numărul angajaţilor. Câte locuri de muncă aţi făcut – şi la niciun centru – şi am deschis şapte până astăzi, nu sunt mai puţin de 120 de locuri de muncă nou înfiinţate. Sunt 1.100 de şoferi în fiecare zi, pe străzi, pe drumurile naţionale, care transportă acest material reciclabil”, a subliniat ministrul.

Sistemul Garanţie-Returnare a contribuit şi la reducerea exportului de materiale reciclabile, promovând o economie circulară mai sustenabilă. “Discut de investiţii în reciclarea PET-ului, în judeţul Alba, discutăm de afaceri în reciclarea sticlei, fie aici, lângă Bucureşti, unde există o mare companie, fie în alte locuri din România. Ori de câte ori văd că acest material reciclabil rămâne în ţară şi nu-l mai exportăm, lucru care se întâmpla până nu demult, mă bucur”, a declarat Tanczos. Această tendinţă de a valorifica resursele locale contribuie la dezvoltarea unei economii mai durabile.

Un alt beneficiu al sistemului Garanţie-Returnare este creşterea numărului de colectori informali, care contribuie la curăţenia oraşelor şi la colectarea selectivă. “Sunt 5.000 – 6.000 de colectori informali care, chiar dacă nu plătesc contribuţii sociale, “la sfârşitul fiecărei zile nu doar că fac România mai curată, dar pun şi ei o pâine pe masă, folosindu-se de Sistemul de Garanţie-Returnare”, a precizat ministrul.

Concluzia este că Sistemul Garanţie-Returnare a devenit un factor important în dezvoltarea economică a României. El a creat noi oportunităţi de business, a generat locuri de muncă şi a stimulat investiţiile în tehnologie şi infrastructură. Sistemul a contribuit la promovarea unei economii circulare şi la creşterea gradului de reciclare, contribuind la o economie mai durabilă.