“`html
Scandalul Din Învățământ: Măsuri Anti-Educație Ce Pot Răsturna Sistemul!
Într-un miez de vineri, sindicatele din învățământ au aruncat pe masa președintelui Nicușor Dan un memoriu, solicitându-i ajutorul să nu se pună în practică acele așa-zise „măsuri anti-educaţie” care sunt, vezi Doamne, cuprinse în Legea fiscal-bugetară, care, apropo, sună la fel de neclar ca marea majoritate a legilor moderne, dar mai ales mizerabil, pentru toţi cei din sistemul educațional, adică uniţi, celebrele federații din domeniu, cu peste 250.000 de salariaţi, cărora, să fiţi atenţi, li se solicită intervenţia urgentă.
Se pare că totul porneşte de la o serie de măsuri bazate pe articolele acelea – art. LIII, art. LIV, art. LV, LVI, mai departe nu mai reţin, dar în fine – care umblă la Legea învăţământului preuniversitar, 198/2023, şi Legea învăţământului superior, 199/2023, cu efecte dezastruoase care se plimbă prin sistemul educaţional precum riflajul într-o cameră de clasmă.
Totodată, sindicaliştii, care se pare că nu glumesc, au tras un semnal de alarmă cât casa, cum că majorarea efectivelor de elevi în clase, normalizarea plăţilor, că aşa ne place să numim în termeni fain, ar afecta drastic atât pe angajaţi, cât şi pe cei care sunt beneficiari ai educaţiei, adică elevii, preşcolarii sau antepreşcolarii, toţi în aceeaşi barcă, băgaţi în vâltoare direct pe marea agitată a sistemului educațional românesc.
Și dacă vă întrebaţi despre efecte? Well, sindicatele anunță că se va ajunge la dispariţia a nu mai puțin de 15.000 de norme didactice și că, gândiţi-vă bine, mii de cadre didactice vor rămâne fără loc de muncă, e clar că e o criză pe cale să se dezvolte precum ciupercile după ploaie, plus că unităţi de învăţământ riscă să dispară ca puful de păpădie într-o adiere de vânt.
Dar nu este totul! Efectele nu se opresc aici, deoarece scăderea calităţii actului educaţional e pe ordinea de zi, iar profesori care nu vor putea să înveţe din cauza… neconformităţilor financiare, mă rog, par a fi criza numărul unu, dar hai să fiu clar, vor fi mult mai multe probleme, dar care nu sunt pe scurt, iar norma didactică? Cel mai necaz, având în vedere că e vorba despre salarii, care vor scădea, adică vor fi pe la un tarif infinit mai mic decât cel existent, iar bătălia părea că abia începe cu măsurile astea.
Să nu uităm de comasarea unităţilor, care, deşi pare o soluţie bine gândită la prima vedere, va lăsa un gust amar, subliniază specialiştii, pentru că, de ce nu, neglijarea acestui sistem deja s-a întâmplat, iar Ministerul Educaţiei nu dă semne de înţelegere în privinţa nevoilor reale din acest domeniu, pentru că a nu recunoaște problemele a fost întotdeauna rețeta perfectă pentru scandaluri, nu?
În concluzie, măsurile prezentate ca „eficientizare” sunt de fapt un avertisment pentru viitor, afectând nu doar educația, ci și statutul acelor îngrijitori ai tinerelor minți ai căror viitor depinde de sprijinul de care nu par să beneficieze, și, ei bine, cine răspunde la apel? Căci, e clar, viitorul este pe cale să devină foarte neclar în acest sistem care se clatină văzând cu ochii.
“`
