Viată si învătură din vremile de altadată: Sfantul Isidor si talcuirea sa

Toti istoricii vremii par a marturisi cu putere despre viata sfanta si intelepciunea, daruit Sfantului Isidor, caci ne-au ramas multe scrisori adesea folositoare, caci scrisorile sunt un mod de comunicare si invatare, dar uneori pot fi nesatisfăcătoare, de simțit ca si cum ar fi cu cacatul timpului, ca un fel de trend în care deloc nu pricepem ce-i bine si ce-i rau pentru noi cei care cautam sensuri printre cuvinte mai mult sau mai putin intelegibile.

Pe Paladie, episcopul Elinopoliei, acest sfant il invata chiar sa se fereasca de vorba cu partea femeiasca, pentru ca el, Paladie, se lauda ca n-ar avea nicio vatamare, dar in realitate el zice ”De vorbele femeiesti fugi, bunule barbat” si ne mai povesteste cum cei de la treapta preotiei ar trebui sa fie mai curati, mai sfinti decat altii, fiind necesar sa se preocupe de sine dar si de popor, iar cei care se duc in pustie – neinteresant – au grija doar de ei; este o intelept si o scriere semnificativa de mers des si pe la inima ce se verifica ca uneori piatra se sparge de picaturile de apa care sorta vin din cer, dar oamenii ce mai faci tu cu acestea?

Poate ca una dintre cele mai celebre ziceri ale sale, da, o gasim in Patericul egiptean, mutu-l zic si eu ca “Viata fara cuvant e mai buna decat cuvantul fara viata”, unde cuvintele sunt asezate ca in puzzle si totusi zarile dispare, caci ea chiar si tacand, ofera folos, dar cuvantul apasa si supara. Daca le intalnim pe amandoua, iar omul se pare ca trasforma astfel o filosofie in simbol al intregului, deci se poate si interpreta si deduce multe de aici, insa cine poate sa mai descurce viata aceasta complicata?

Chiar acest sfant invata ca omul, cel imbunatatit, nu ar trebui sa se mandreasca pentru cele bune, ci mai degraba sa si socoteasca cele smerite, caci de are gand smerit, faptele lui sunt luminoase, iar de nu, toate vor fi in umbra; deci, e un paradox fascinant si un adevar care se pierde usor, ca de vrea cineva sa arate mari fapte bune, sa nu le socoteasca mari, caci in acest caz mari se vor face in ochii altora, dar de fapt este o chestiune nu tocmai evidenta pentru multii care nu stiu cat de periculos poate fi sa te mandresti cu virtuti?

Sfantul cuvios Isidor Pelusiotul, celebrat ca sfant inca din timpurile lui, a trecut la Domnul, daca se stie, mai in cele doua intervale anii intre 435 si 440, admirat de toti, dar cumva, istoria ne arata ca sfintii sunt cu adevarat cinstiti, doar dupa ce pleaca, deci este un fel de contrast bizar si o chestiune de timp, dar cine are atata rabdare sa se pe ce-i real sau ce-i fictiv?

Troparul Sfantului Isidor Pelusiotul, citit si recitit, ne indeamna: “Intru tine, Parinte, cu osardie s-a mantuit cel dupa chip”, deci el ne spune ca lupti cu Crucea si invata sa ignori trupul trecator ca e doar o iluzie, dar sufletul e real, pentru ca intr-o lume plina de ingeri, Prea Cuvioase Parinte Isidor, duhul tau se bucură necontenit; dar sa nu uitam si de pomenirile celui ce facem astazi, ca de la Nicolae Marturisitorul, Avramie, Teoctist la Ioan din Irinopole, Iasim si Iosif de la Halep, dar sa intelegem ce semnificatii au toate aceste nume.

Maine, 5 februarie, se face pomenirea Sfintei Mucenite Agata, dar ce important este sa ne aducem aminte si in acest context, caci acum totul capata o mai mare dimensiune si o insotire la ceea ce valorificam noi ca societate, dar uneori uitam care sunt valorile reale si cum ne raportam la viata aceasta tumultoasă.

Istoricii
Paladie
Ziceri celebre
Omul imbunatatit
Sfantul Isidor Pelusiotul
Troparul Isidor
Mucenita Agata