Senatul adoptă Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, integrând amendamentele PSD
Senatul României a adoptat marți, în calitate de prim for legislativ sesizat, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, un jalon esențial prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul procesului legislativ, au fost aprobate amendamente propuse de Partidul Social Democrat (PSD), care au modificat fundamentul inițial al documentului.
Detalii privind votul și principalele modificări ale strategiei
Strategia a fost adoptată cu 82 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 9 abțineri. Amendamentele introduse au stipulat că riscul de poluare cu nutrienți și pesticide trebuie redus cu 50%, însă acest obiectiv nu implică neapărat reducerea cantității de pesticide utilizate în agricultură la jumătate. Astfel, se face distincția între reducerea riscului și reducerea efectivă a utilizării substanțelor.
În plus, documentul prevede că orice măsură ce limitează suprafețele agricole sau afectează potențialul productiv trebuie însoțită de mecanisme de compensare financiară integrală, calculate proporțional cu pierderea reală de venit a fermierilor. Aceștia sunt considerați parteneri esențiali în conservarea biodiversității și în furnizarea serviciilor ecosistemice. Strategia recunoaște explicit importanța agriculturii extensive și tradiționale în menținerea peisajelor agricole cu valoare naturală ridicată.
Extinderea ariei protejate și obiectivele ecologice asumate
Un alt amendament aprobat impune consolidarea, optimizarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate pentru a atinge ținta de protejare a 30% din teritoriu la nivel național. De asemenea, a fost instituită necesitatea desemnării unor zone prioritare pentru biodiversitate, cu scopul de a realiza un procent de 10% protecție strictă, în concordanță cu angajamentele europene și globale.
Strategia mai cuprinde măsuri pentru restaurarea habitatelor terestre, acvatice de apă dulce și marine, precum și implementarea unor metode pentru monitorizarea polenizatorilor. Documentul subliniază refacerea ecosistemelor forestiere degradate, contribuția României la obiectivul european de plantare a cel puțin trei milioane de arbori suplimentari indigeni și asigurarea diversității speciilor. Totodată, strategia prevede un management eficient al căilor de introducere și răspândire a speciilor alogene invazive cu risc ridicat.
Reacții și poziții ale parlamentarilor
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a explicat că forma inițială a strategiei, propusă de fostul ministru al Mediului, era „absolut inacceptabilă” deoarece ar fi afectat dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. Potrivit acestuia, intervențiile PSD în comisiile avizatoare și raportoare au schimbat fundamental documentul, eliminând prevederi ce ar fi fost restrictive. Zamfir a menționat că strategia trebuie să asigure un echilibru între dezvoltarea țării și protejarea mediului, respingând viziunea unor ONG-uri care, în opinia sa, „administrează ariile protejate”. El a criticat definitiv planificarea ariilor protejate din 2007, ce ar fi fost realizată „fără constatarea situației de pe teren”. Zamfir a subliniat că dezvoltarea României este prioritară, dar trebuie să țină cont și de mediu.
Senatorul AUR Ștefan Geamănu a votat împotriva strategiei și a caracterizat-o drept „un contract de capitulare”. El a susținut că majorarea suprafețelor protejate „omoară România” și elimină posibilitatea construiri infrastructurii necesare, cum ar fi autostrăzile și sistemele de irigații. Geamănu a afirmat că strategia condamnă agricultura și va conduce la sărăcie sub pretextul conformării la standardele verzi impuse la Bruxelles.
Glad Varga, senator PNL, a evidențiat că strategia reprezintă un instrument de planificare a politicilor de conservare a patrimoniului național și nu o lege normativă. El a avertizat că neadoptarea documentului ar putea însemna pierderea unui miliard de euro finanțare și a subliniat importanța acestei strategii pentru accesarea fondurilor europene.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a considerat că strategia ar fi putut fi aprobată prin hotărâre de Guvern, fiind un act executiv, și că afirmațiile PSD privind blocarea investițiilor sunt false. El a explicat că autorizațiile deja acordate rămân valabile și că documentul nu impune obligații noi beneficiarilor existenți. Pălărie a spus că amendamentele introduse de PSD ar putea conduce la nerecunoașterea jalonului de către Comisia Europeană.
Senatoarea Nadia Cerva, din grupul PACE-Întâi România, a susținut că strategia trebuie adoptată la nivelul Guvernului și nu printr-o hotărâre parlamentară. Ea a avertizat că vizează o procedură care poate fi atacată la Curtea Constituțională și consideră că includerea documentului în Parlament este nejustificată și contravine Constituției și legislației.
Următorii pași legislativi
Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 urmează să fie dezbătute și votate de Camera Deputaților, care este forul decizional în acest caz. Adoptarea finală a documentului este esențială pentru atingerea țintelor asumate la nivel european și pentru continuarea procesului de finanțare prin PNRR în domeniul mediului și conservării biodiversității.
