Senatul adoptă Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, cu amendamente contestate de ministrul interimar al Mediului
Comisia pentru mediu din Senat a aprobat marți raportul privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, un pas esențial inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Votul a venit după ce documentul a suferit o serie de amendamente, dintre care unul important limitează reducerea riscului de poluare la 50%, fără a impune o reducere directă a cantității de pesticide utilizate în agricultură.
Controverse în rândul senatorilor și susținerea principalelor partide
Inițial, senatorii PSD au contestat Strategia, argumentând că aceasta ar putea bloca dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După modificările introduse, însă, aceștia au votat în favoarea raportului, alături de senatorii USR, PNL și UDMR. Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a expus punctul de vedere al social-democraților, susținând că forma inițială a strategiei ar fi „îngropat România”, blocând proiecte esențiale precum hidrocentralele, autostrăzile sau rețelele de energie electrică.
„Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică) și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a declarat Daniel Zamfir.
Reacția vehementă a ministrei interimară a Mediului, Diana Buzoianu
Imediat după vot, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a criticat amendamentele adoptate, susținând că acestea modifică obiectivele asumate de România la nivel european încă din 2020. Ea a subliniat că strategia națională nu are competența de a schimba angajamentele europene, iar acest amendament nu are alt scop decât un avantaj politic aparent pentru PSD.
„În documentul de astăzi, în strategia care a trecut astăzi, PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020. Este lesne de înțeles cum o strategie națională nu poate să modifice angajamente europene asumate la nivel european și, repet, devine cu atât mai ridicol acest amendament cu atât ne dăm seama că el, de fapt, nu este atașat decât comunicațional, poate, de o dorință a PSD-ului de a se urca, de a cățăra acest val”, a afirmat Buzoianu.
Totodată, ministra a explicat că amendamentul nu schimbă obligațiile asumate de România și a insistat asupra faptului că nu există sancțiuni pentru neîndeplinirea obiectivului, dar este necesar ca țara să demonstreze eforturi în acest sens.
Disputa privind auditul parcurilor naționale și acuzațiile reciproce
Diana Buzoianu a mai criticat eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit privind administrarea parcurilor naționale și rezervațiilor, punând întrebarea de ce PSD se teme de acest audit. Ea a calificat argumentul PSD privind costurile ca fiind „absolut aberant” și a afirmat că auditul va fi realizat oricum, costurile fiind mult mai mici decât sumele asociate cu personalitățile PSD.
„Iată că astăzi s-a modificat din pix practic într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente care au trecut absolut aberante, precum s-a scos măsura care prevedea un audit, realizarea unui audit, despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică. (…) Argumentul invocat de PSD că nu își doresc acest audit pentru că el ar costa este absolut aberant. (…) Acest audit oricum va fi făcut (…) și oricât va costa acest audit cu siguranță va fi o fracție din prețul ceasurilor lor scumpe cu care se arată în conferințe de presă cu cutiile de pantofi și cu vizitele Nordis”, a afirmat ministra.
De asemenea, Buzoianu a acuzat PSD că dorește ca proprietatea asupra administrării ariilor protejate să rămână strict a politrucilor săi, fără implicarea experților externi.
Clarificări privind impactul strategiei asupra investițiilor în infrastructură
Ministra a respins acuzațiile conform cărora strategia națională ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice. Ea a subliniat că strategia nu creează noi legi și nu poate modifica acordurile de mediu existente. Astfel, autorizațiile pentru hidrocentrale sau alte proiecte nu vor fi afectate de adoptarea acestui document.
„S-a creat această minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. (…) Strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi o hidrocentrală are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel. (…) Strategiile nu pot adăuga prevederi noi legislative. Ele doar pun în aplicare obiective care au fost asumate deja la nivel național și la nivel european”, a explicat Buzoianu.
Ministra a anunțat că Ministerul Mediului va depune amendamente la Camera Deputaților pentru a corecta modificările adoptate în Senat, pe care le consideră „absolut aberante”. Ea a exprimat speranța ca România să își asigure în continuare finanțarea de un miliard de euro asociată adoptării strategiei.
Implicarea PNRR și angajamentele europene în conservarea biodiversității
Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, parte din Planul Național de Redresare și Reziliență, este esențială pentru implementarea angajamentelor asumate de România la nivel european. Adoptarea raportului de către Senat reprezintă un pas important în această direcție, în ciuda diferendelor politice pe marginea unor obiective și măsuri specifice.
Modificările adoptate ridică întrebări privind echilibrul dintre protejarea mediului și dezvoltarea infrastructurii, subliniind tensiunile între priorități politice și angajamentele de mediu. În acest context, intervențiile politice asupra textului strategiei pot afecta nu numai cadrul de implementare, ci și modul în care România va accesa fondurile europene destinate conservării biodiversității.
