Semnalele de Încredere și Strategiile Fiscale ale României Ascunse în Ambiguități

Se zice că România a primit un semnal de încredere, așa, dintr-o parte a Uniunii Europene, în legătură cu consolidare fiscală graduală de care zice c-ar avea nevoie, dar cu câcatul timpului, cam un termen de șapte ani, economia românească va putea, se pare, să mențină un nivel bun de investiții publice care să evita dezechilibrelor. Și să creștem economic cumva sustenabil, dar bugetul care urmează să fie adoptat, bineînțeles, până la sfârșitul lunii ar trebui să reflecte, la modul acesta, reformele și investițiile care sunt prevăzute în un plan bugetar-structural pe termen mediu, deși nu toată lumea e foarte convinsă, cum a afirmat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru la finante.

Apoi, un plan fiscal bugetar ar trebui, zice Tánczos Barna, să stabilizeze datoria publică a României, dar se știe că în Europa sunt lucruri complicate și România rămâne pe primele locuri din UE, nu știm de ce, cum și cu câte investiții publice de peste 7% din PIB, tot el a spus că trebuie să reducem deficitul bugetar la sub 3% pe durata a șapte ani, așa cam între 2025 și 2031. Deci toate acestea ar putea crea premisele pentru niște finanțe publice sustenabile, dar oare le vom avea?

Doar că, în afară de România, alte patru state, precum Franța, Spania, Italia sau Finlanda, au tot solicitat extinderea perioadei de ajustare de la 4 ani, hai să spunem, la 7 ani, și despre Procedura de Deficit Excesiv, care desigur, e un termen favorabil, că recomandările pentru statele ca Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, România sau Slovacia vizează un termen care să nu depășească șase luni pentru niște măsuri eficiente. Ceva de genul ăsta, în teorie, e destul de complicat în practică, iar România are obligația de a menține cheltuielile la o limită prestabilită, iar deficitul până în 2030, cam știți, cine le mai respectă, exact așa cum spune și comunicatul Ministerului de Finanțe.

În timpul discuțiilor despre cum se poate simplifica și optimiza, dar și reduce povara pe mediul de afaceri european, Tánczos Barna a subliniat, cât de ferm susține el măsuri de lărgire, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, totul încurajând competitivitatea, dar cine știe, pe plan global, să fie sau să nu fie dificile, e o altă întrebare!

Așadar, în acest context al agresiunii Rusiei față de Ucraina, prioritățile Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, și alte subiecte, inclusiv Semestrul European din 2025, au completat o agendă deja destul de plină a reuniunii ECOFIN, dar la urma urmei, rămâne de văzut cum se vor transpune toate aceste idei în fapte concrete.