Securitatea: peste 150.000 de colaboratori în anii ’80! Cine erau și ce profesii aveau

Un studiu al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a scos la iveală o imagine tulburătoare a rețelei de colaboratori a Securității în anii ’80. Datele analizate dezvăluie o cifră impresionantă de peste 150.000 de persoane care au furnizat informații regimului comunist, din diverse domenii ale societății, cu scopul de a controla și reprima orice formă de opoziție.

Din cei aproape 200.000 de noi colaboratori recrutați de Securitate în perioada 1980-1989, 158.000 erau bărbați. Un aspect semnificativ îl reprezintă nivelul de educație al colaboratorilor, peste 30.000 dintre ei având studii superioare, iar peste 4.300 fiind studenți. Această statistică demonstrează că rețeaua Securității se extindea dincolo de clasele sociale inferioare, cuprinzând și intelectuali, persoane cu un statut social ridicat, care ar fi trebuit să fie, teoretic, fidele ideologiei comuniste.

Analiza statistică relevă o concentrație semnificativă a colaboratorilor din domeniul învățământului, urmat de reprezentanții cultelor. Această tendință se explică prin controlul strict al regimului asupra sistemelor de educație și religie, considerate inamic potențial al ideologiei comuniste.

Un alt aspect relevant îl reprezintă intensificarea supravegherii în domeniul economic. Numărul colaboratorilor în acest sector s-a dublat în anii ’80, ajungând la 41.000, comparativ cu 18.600 în deceniul precedent. Planurile economice ale regimului comunist, bazate pe dezvoltarea masivă a industriei grele și plata rapidă a datoriei externe, au generat o presiune crescândă asupra populației, conducând la o intensificare a controlului economic și la recrutarea de noi colaboratori.

Confruntat cu o situație economică precară, cu degradarea condițiilor de trai ale populației și cu izolarea externă, regimul de la București a ales să intensifice represiunea, considerând aceasta o soluție pentru a-și menține puterea.

Numărul impresionant de colaboratori din anii ’80 reflectă magnitudinea rețelei de informații a Securității și controlul sever pe care regimul comunist îl exercita asupra societății. Studiul CNSAS oferă o imagine tulburătoare a modului în care regimul comunist a folosit frica, șantajul și promisiunile pentru a-și crea o rețea de informatori, subminând libertatea individuală și drepturile omului.

Potrivit legislației în vigoare, un colaborator al Securității este definit ca persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, care vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Această definiție exclude persoanele care au furnizat informații în timpul anchetei sau procesului, în stare de libertate, de reținere sau de arest, pentru motive politice. De asemenea, persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt considerate colaboratori.

Studiul CNSAS oferă o imagine complexă a mecanismelor de control ale regimului comunist și subliniază importanța studierii arhivelor Securității pentru a înțelege mai bine trecutul și a preveni eventualele abuzuri ale puterii în viitor.