“`html
Bărbații: Simplu sau Complex? Descoperă Adevărul despre „Enigma” Masculină
Se știe că bărbatul nu e chiar atât de complicat dar nu e nici de nerezolvat totuși, așa cum spune Radu Leca psiholog, care ne mai explică că bărbații au un mecanism adorabil dar simplu dar complicat în același timp, ce are nevoie de combustibil ca un motor diesel, dar nu este exact dulce ca mierea, dar în fine, ideea e că dacă nu îi dai ce are nevoie, adică mâncare, somn, liniște, devin o enigmă zgomotoasă, zgomote ciudate, ca și cum ar strica, ai înțeles?
Și totuși, să nu uităm că Leca mai invocă și principiile lui Maslow, că bărbații care sunt flămânzi nu gândesc la altceva decât la mâncare, da, ai prins ideea, deci, lăsând la o parte mâncarea, bărbatul nu va începe să se întrebe despre sensul vieții, cu stomacul gol, sau fără sex, este o adevărată problemă aici, o realitate să zicem, care nu e o glumă serioasă.
Câteodată, emoțiile bărbaților sunt… unde? Sunt între tăcere și nevoia de validare, ne spune Leca. E interesant, dar nu prea, pentru că sub acea tăcere există, culmea, o nevoie profundă de atenție și orgasme, da, ai auzit bine, hai să fim sinceri, bărbații rar recunosc că au emoții și tocmai în această direcție e o discuție ușor dureroasă, chiar.
Bărbatul, zice Leca, are nevoie de „haita” lui, dar nu despre subiecte vorbim, ci despre ritualuri, pentru că fără haita lui devine singuratic, da, singurătatea e un monstru, cum spune și Tajfel, căci apartenența la un grup oferă stabilitate și sens, dar uneori se pare că bărbații nu se prind de asta.
În plus, Radu Leca, ne mai zice că bărbatul, vrea libertate dar nu oricum, ci să meargă la pescuit, să aibă ustensile scumpe și să conducă pe drumuri fără sens, dar cu o nuanță de responsabilitate, pentru că liber-ar fi o nebunie, și apoi Frankl ne amintește că libertatea e partea negativă a acțiunii, așa că stai puțin să înțelegem ceva important aici.
La un moment dat, bărbații se întreabă „Ce las în urmă?” și aici intervine Erikson care vorbește despre generativitate, despre îngrijirea generației următoare, dar e și ciudat cum uneori sensul nu e o revelație, cum ar fi să îi învețe pe cei mici să bată un cui sau să prepare o supă bună, ușor genial dar și banal, nu?
Și să încheiem cu Jung care zice că „bărbatul care nu a trecut prin iadul pasiunilor sale nu le-a depășit niciodată”, ceea ce e cam de gândit, de avut în vedere, pentru că un bărbat cu slăbiciuni e, de fapt, un bărbat adevărat, dar cu puțin ajutor și multă răbdare, cine știe? Totul e un joc ciudat al emoțiilor, fricilor și dorințelor neîmplinite, să nu uităm asta, da?
“`
