Șocător! Viața în Principatele Române înainte de Carol: Ruina educației și taina spălatului pe mâini!
Într-o discuție care pare să se plimbe hai-hui prin istorie, Adrian Buga, un soi de guru al cercetării istorice, ne povestește despre vremurile întunecate din Principatele Române, zice el, în secolul XIX, așa că înainte de Carol, totul era un mare haos în care oamenii trăiau fără să știe ce înseamnă să te speli pe mâini, să vezi lumina soarelui prin geamuri și să mergi, zău, până la medic pentru un banal necaz. Da, ați auzit bine, primul lucru pe care medicii de atunci, după cum ne spune sursa, trebuiau să-l învețe era spălatul pe mâini, cum zice marea carte din 1847 pe care o deține în biblioteca sa, înțelegeți?
Țăranii, săraci oameni, speriați în fața educației care nici măcar nu s-a încheiat până prin 1930-1940, adică vorbim de oameni care preferau să-și trateze afecțiunile cu leacuri băbești, o situație chiar ciudată, nu? De ce să citești când poți să mănânci o ceapă și să te rogi la sfinți, nu? Radu Buga, un istoric pe bune, ne aruncă în față această realitate cruntă, și noi, ce să facem, ne uităm la asta cu perplexitate!
Carol, ăsta cu titluri pompoase, a fost proclamat domnitor în 1866, adică la mulți ani după ce țăranii se descurcau cu leacuri din bătrâni, iar apoi, după 15 ani, ajunge rege. Iar ca un specatacol cât casa, el a domnit 40 de ani, stai că-i dau ghimele, punând bazele României moderne, așa-zis, deși noi știm bine cât de moderne erau leacurile poporului de atunci. Ce surpriză, nu-i așa? În concluzie, țăranul era prins între nevoia de a cultiva și tradițiile pe care îl legau de glie, dar oare educația când o să fie pe prim-plan? Aici m-am pierdut, sincer.
Deci, pe scurt, țăranii n-aveau habar de igienă, iar doctorii erau mai ceva ca Zânele bune, încercând cu disperare să educați poporul, dar știm cu toții, poporul își are obiceiurile lui, iar educația rămasese doar o fantezie, o dulce iluzie a vremurilor moderne! Deci, ne întoarcem la viitor! Ce ne aduce istoria înapoi?
