Secetă severă în România: Râuri secate, apă cu restricții în sute de localități

România se confruntă cu o secetă severă, care afectează resursele de apă din întreaga țară. Două râuri din bazinul hidrografic Argeș-Vedea au secat complet, iar 658 de localități primesc apă cu restricții, în anumite intervale orare. Cele mai afectate județe sunt Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea, potrivit specialiștilor de la Apele Române.

Debitele Dunării la intrarea în țară sunt, luni, în jurul valorii de 2.900 mc/s și vor ajunge, în 2 septembrie, la 2.600 mc/s, sub media multianuală a lunilor august și septembrie. Această scădere a debitului Dunării este îngrijorătoare, mai ales în contextul secetei prelungite. Nivelul Dunării de la mira de la stația hidrometrică Cernavodă este de -1.14 metri, dar până la aplicarea treptei I de restricții există o diferență de nivel de 48 cm, ceea ce înseamnă că deocamdată nu sunt probleme privind alimentarea cu apă a centralei nucleare Cernavodă.

Râuri secate și localități cu apă cu restricții

Situația este gravă în special în bazinul hidrografic Argeș-Vedea, unde râul Glavacioc (stația hidrometrică Crovu) și râul Sabar (stația hidrometrică Poenari) au secat complet. 42 de sectoare din cele 120 de secțiuni de monitorizare ale secetei (relevante pentru folosințele de apă) se află sub debitele minime necesare satisfacerii cerințelor de apă.

Pe lângă cele două râuri secate, 658 de localități din România primesc apă cu restricții, în anumite intervale orare. Dintre acestea, 388 de localități aflate în sisteme centralizate de alimentare cu apă primesc apă intermitent, în anumite ore. 270 de localități care nu au sisteme centralizate de apă suferă din cauza secetei și au fântâni secate. Cele mai afectate de secetă sunt localitățile din județele Botoșani, Vaslui, Iași și Vrancea.

Coeficientul de umplere al lacurilor de acumulare

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de 75%, reușind astfel să respectăm ținta stabilită pentru sfârșitul lunii august. Volumul în principalele 40 de lacuri este de 3,27 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de cât era la începutul lunii iulie (3,5 miliarde de metri cubi de apă).

Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare

Prevederile Planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, 14 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Jiu (județul Gorj), pe râul Ialomița (județul Ialomița), râul Crișul Alb (județul Hunedoara) și pe râul Buzău (județul Buzău, inclusiv acumularea Siriu), se află în faza de atenționare-avertizare pentru industrie, irigații și populație.

Sectoarele de pe fluviul Dunărea și brațele acestuia în faza de atenționare-avertizare

Sectoarele de pe fluviul Dunărea și brațele acestuia (Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea și Sulina), aferente a 49 de localități, se află în faza de atenționare-avertizare:

• fluviul Dunărea, de pe sectorul Brăila-Galați, sectoare aferente a două localități (județul Brăila), pe sectorul Vadu Oii-Brăila, sectoarele aferente a 6 localități (județul Brăila), pe sectorul Chiciu-Vadu Oii (în amonte de Chiciu), sectoare aferente a 5 localități riverane (județul Călărași), pe sectorul Chiciu-Cernavodă-Hârşova, sectoare aferente a 8 localități riverane (județul Constanța), pe sectorul Dunăre-Galați, pe sectoarele aferente a 3 localități (județul Tulcea) pentru populație, irigații, industrie, piscicultură;
• braţul Borcea – sectorul Chiciu-Vadu Oii, sectoare aferente a 9 localități riverane (județele Călăraşi și Ialomița) pentru irigații și industrie;
• braţul Măcin – sectoarele aferente a 10 localități riverane (sector aferent unei localități riverane în judeţul Brăila, sectoarele aferente a 9 localități riverane în județul Tulcea), se află în faza de atenționare-avertizare pentru populație, irigații, industrie, piscicultură;
• braţul Chilia – sectorul Dunărea-braţul Chilia, sectoarele aferente a 4 localități riverane (judeţul Tulcea) pentru populație, irigații, piscicultură;
• brațele Dunării Tulcea și Sulina – sectorul Dunăre-braţul Sulina, sectoarele aferente a 6 localități riverane (judeţul Tulcea) pentru populație, irigații, industrie, piscicultură.

Sectoare pe râurile interioare în diferite trepte de restricții

• 4 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Bistra (judeţul Bihor), râul Barcău (judeţul Sălaj), se află in treapta 1 de restricții pentru irigaţii, piscicultură, industrie;
• 4 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Barcău (judeţul Bihor), pârâul Belinul Mare și pârâul Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta 2 de restricții pentru populație, piscicultură și irigaţii;
• 13 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (judeţul Brăila), pâraiele Homorodul Mare, Fişag (judeţul Harghita), pâraiele Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcuşa, Canalul Morii (judeţul Covasna), se află în treapta 3 de restricții pentru populație, irigaţii, piscicultură și industrie.

Acumulări în diferite trepte de restricții

• acumularea Dopca din judeţul Braşov se află în treapta 2 de restricții pentru populație;
• acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi acumulările Puşcaşi, Mănjeşti şi Soleşti din judeţul Vaslui se află în treapta 3 de restricții pentru populație, industrie, irigații și piscicultură.

Localități afectate de deficitul de apă

În prezent, 388 de localități (din care 8 oraşe/municipii Târgu Lăpuş, Hârlău și parțial orașele Novaci, Pașcani, Târgu Neamţ, Solca, Dorohoi şi municipiul Iaşi) dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricții/intermitent în anumite intervale orare.

Cele mai afectate sunt judeţele Botoșani – 114 localităţi, Iaşi – 85 de localităţi, Vrancea – 36 de localităţi, Gorj – 28 de localităţi, Bacău – 17 localităţi, Bihor – 15 localităţi, Neamţ – 13 localităţi, Maramureş şi Galaţi – câte 11 localităţi, Vaslui – 10 localităţi, Mehedinţi – 9 localităţi, Dâmboviţa şi Argeş – câte 7 localităţi, Braşov şi Giurgiu – câte 6 localităţi, Hunedoara – 4 localităţi, Olt – 3 localităţi, Teleorman şi Suceava – câte 2 localităţi, Caraş-Severin şi Dolj – câte o localitate.

Localități cu fântâni secate

De asemenea, 270 de localități care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită, respectiv au fântâni secate. Cele mai multe localități sunt în județele: Botoşani – 154 de localităţi, din care și municipiul Dorohoi, Vaslui – 60 de localităţi, Bacău – 18 localităţi, Neamţ – 12 localităţi, Iaşi – 7 localităţi, Galaţi – 5 localităţi, Olt, Prahova şi Suceava – câte 3 localităţi, Mehedinţi, Vrancea şi Gorj – câte o localitate.

Debite sub debitul minim necesar

Din cele 120 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 42 de secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ:

• Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad – 12 secţiuni (staţia hidrometrică Oancea, staţia hidrometrică Ungheni, staţia hidrometrică Rădăuţi-Prut – râul Prut, staţia hidrometrică Tecuci, staţia hidrometrică Vaslui, staţia hidrometrică Bârlad – râul Bârlad, staţia hidrometrică Ştefăneşti – râul Başeu, staţia hidrometrică Todireni, staţia hidrometrică Chipereşti – râul Jijia, staţia hidrometrică Şipote – râul Miletin, staţia hidrometrică Podu Iloaiei, staţia hidrometrică Holboca – râul Bahlui);
• Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa – 10 secţiuni (staţia hidrometrică Câmpina, staţia hidrometrică Prahova, staţia hidrometrică Buşteni – râul Prahova, staţia hidrometrică Moroeni, staţia hidrometrică Siliştea Snagovului, staţia hidrometrică Târgovişte, staţia hidrometrică Slobozia, staţia hidrometrică Coşereni – râul Ialomiţa, staţia hidrometrică Cioranii de Jos – râul Cricovul Sărat, staţia hidrometrică Teşila – râul Doftana);
• Spaţiul hidrografic Olt – 4 secţiuni (staţia hidrometrică Cornet, staţia hidrometrică Hoghiz, staţia hidrometrică Tomeşti – râul Olt, staţia hidrometrică Reci – Râul Negru);
• Spaţiul hidrografic  Argeş-Vedea – 4 secţiuni (staţia hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet, staţia hidrometrică Căpăţâneni – râul Argeş, staţia hidrometrică Crovu – râul Glavacioc (secat), staţia hidrometrică Poenari – râul Sabar (secat);
• Spaţiul hidrografic Crişuri – 5 secţiuni (staţia hidrometrică Nuşfalău, staţia hidrometrică Marca – raul Barcău, staţia hidrometrică Blăjeni – râul Crişul Alb, staţia hidrometrică Chiribiş – râul Bistra, staţia hidrometrică Vadu Crişului – râul Crişul Repede);
• Spaţiul hidrografic Siret – 2 secţiuni (staţia hidrometrică Brodina, staţia hidrometrică Cremenea – râul Suceava).
• Spaţiul hidrografic Banat – 1 secţiune (staţia hidrometrică Sadova – râul Timiş);
• Spaţiul hidrografic Jiu – 1 secţiune (staţia hidrometrică Rovinari – râul Jiu);
• Spaţiul hidrografic Mureş – 1 secţiune (staţia hidrometrică Petreştii de Jos – râul Hăşdate);
• Spaţiul hidrografic Someş-Tisa – 2 secţiuni (staţia hidrometrică Baia Sprie – râul Săsar, staţia hidrometrică Negreşti Oaş – râul Tur).

Concluzie

Seceta prelungită din România a dus la secarea unor râuri, la restricții de apă în sute de localități și la scăderea debitului Dunării. Situația este îngrijorătoare și necesită măsuri urgente pentru a gestiona resursele de apă cu responsabilitate și pentru a preveni o agravare a secetei.