Secetă severă în România: Culturile agricole în pericol!

Situația agricolă din România este îngrijorătoare, seceta pedologică persistând în cea mai mare parte a țării. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 centimetri (ogor) se va situa în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în cea mai mare parte a țării. Doar în câteva zone din țară, cum ar fi Dobrogea, nord-estul, centrul și estul Transilvaniei, centrul, sudul și estul Moldovei, precum și izolat în vestul Crișanei, se vor înregistra valori satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, pe suprafețe agricole extinse.

Această secetă prelungită are un impact negativ semnificativ asupra culturilor agricole. Pe terenurile afectate de secetă pedologică, procesele de coacere și maturare la speciile de câmp și pomi-viticole sunt forțate, ducând la îngălbenirea, uscarea parțială și totală a aparatului foliar, subdimensionarea elementelor de rod (știuleți de dimensiuni reduse și boabe șiștave, semințe seci, fructe/boabe mici și deshidratate). Toate acestea afectează negativ potențialul productiv al culturilor. De asemenea, lucrările de pregătire a patului germinativ în vederea însămânțărilor din prima epocă (rapiță și orz) se vor efectua cu dificultate.

Starea culturilor în România

La nivelul întregii țări, cultura de floarea-soarelui se află în fazele de maturitate deplină (80-100%) și recoltare. Porumbul, la rândul său, parcurge maturitatea deplină (20-100%) și recoltarea în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

În centrul țării, sfecla de zahăr se află în faza de îngroșare a axei hipocotile și acumularea zahărului în rădăcină. În cazul cartofului, se înregistrează uscarea vrejilor, maturitatea tehnologică, precum și recoltarea la soiurile tardive.

Pomii fructiferi se află în faza de dezvoltare și maturare a rodului, acumularea zahărului în fructe și recoltare. În toate podgoriile din România, vița-de-vie înregistrează fazele de maturare a boabelor, acumulare a zahărului și recoltarea la varietățile de sezon.

Condiții meteorologice nefavorabile

Potrivit ANM, vremea mai caldă de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire, devenind normală sub aspect termic, pe aproape întreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 16 și 27 grade în primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1 – 8 grade și 9 – 20 grade în restul perioadei, limite apropiate de mediile climatologice, la nivelul întregii țări.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 13 – 32 grade în majoritatea regiunilor, iar minima va fi cuprinsă între 4 – 21 grade în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a solului pe adâncimea de 5 cm va înregistra valori cuprinse între 14 – 25 grade în aproape toată țara, optime continuării lucrărilor de semănat la speciile de toamnă.

Prognoza agrometeo anunță precipitații predominant sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoțite de descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, se prevăd condiții de producere a grindinei, iar cantitățile de apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Recomandări pentru agricultori

În zonele unde se mențin deficite de umiditate în sol, se recomandă lucrări superficiale de pregătire a terenului, în scopul conservării apei în sol. Agricultorii sunt sfătuiți să efectueze arături și pregătirea patului germinativ în vederea însămânțării culturilor de toamnă în epoca optimă, pe arealele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului în stratul 0-20 cm (ogor). De asemenea, este importantă recoltarea, transportul și depozitarea la culturile prășitoare și speciile pomi-viticole, precum și eliberarea terenurilor de resturile vegetale.

Situația agricolă din România este fragilă și necesită o atenție deosebită din partea autorităților și a agricultorilor. Măsuri de sprijin pentru agricultori și investiții în infrastructura de irigații sunt esențiale pentru a face față provocărilor climatice și a asigura securitatea alimentară a țării.