Secetă severă în Gorj: Apa raționalizată în 42 de localități, culturi afectate și peste 200 de incendii în august!

Județul Gorj se confruntă cu o secetă severă, care a dus la raționalizarea apei potabile și menajere în 42 din cele 70 de localități, conform Direcției de Sănătate Publică Gorj și Instituției Prefectului. Lipsa precipitațiilor a afectat grav culturile agricole, iar pompierii au intervenit pentru stingerea a peste 200 de incendii de vegetație și fond forestier în luna august.

„Din păcate, deficitul de apă este major. Este nevoie să plouă zile la rând pentru a se reface apa în sol. Sunt 42 de localități în Gorj unde apa este raționalizată. Sunt culturi afectate și s-a intervenit incluisiv cu cisterna în anumite zone pentru a alimenta fântânile. Încă nu sunt semne de ploaie. Este cea mai dificilă perioadă din ultimele decenii din punctul de vedere al secetei”, a declarat Virgil Drăgușin, prefectul județului Gorj.

Impactul secetei asupra culturilor

În județul Gorj au fost depuse 640 de cereri pentru despăgubiri în cazul culturilor afectate de secetă. Solicitările au fost înregistrate la primăriile din județ și centralizate la Direcția pentru Agricultură Gorj. Conform reprezentanților Direcției, cele mai multe cereri, peste 90% sunt pentru cultura porumbului, urmate de floarea soarelui și alte culturi mai mici. Suprafața totală afectată este de peste 2.300 de hectare în 30 de localități.

Despăgubirile se acordă fermierilor care se află în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Gorj. Valoarea unei despăgubiri este de 200 de euro la hectar. Fermierii care nu sunt în evidențele APIA ca beneficiar de subvenții la hectar și în alte programe de sprijin pentru agricultură nu vor putea să beneficieze de compensațiile pentru culturile afectate de seceta extremă din acest an. Este de amintit că în Gorj nu există decât un singur sistem de irigații, însă nici acela funcțional. Este în curs de reabilitare.

Incendii de vegetație: O problemă majoră

De la începutul anului și până în prezent pompierii au intervenit pentru stingerea a 798 de incendii de vegetație și fond forestier. Doar în luna august s-au produs peste 200 de astfel de incendii. În majoritatea situațiilor, cauza probabilă a acestor arderi o reprezintă utilizarea focului deschis pentru arderea resturilor vegetale și menajere, sau încercarea de igienizare a terenurilor agricole prin incendiere.

De cele mai multe ori, lupta pompierilor cu flăcările este amplificată de vântul care facilitează extinderea cu repeziciune a flăcărilor, zonele greu accesibile în care nu se poate interveni cu ajutorul autospecialelor de intervenție și temperaturile foarte ridicate.

Consecințe devastatoare

Pagubele pentru mediul înconjurător sunt iremediabile. Sute de hectare de vegetație mistuite de flăcări, copaci seculari făcuți cenușă și animale sălbatice arse. Din păcate, au existat și cazuri în care flăcările s-au extins la autovehicule parcate, sau la construcțiile aflate în apropiere. Din păcate, s-a înregistrat și o victimă. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 70 de ani, care, în încercarea de a stinge flăcările, a fost surprins de incendiu și a suferit arsuri foarte grave, pe aproximativ 70% din suprafața corpului.

„Cu toții ne dorim să ne știm părinții în siguranță, apropiații în siguranță. Haideți să ne implicăm și să purtăm discuții cu familia noastră, cu prietenii nostri, în încercarea de a-i face pe cei care utilizează această practică de utilizare a focului, să renunțe. Eforturile echipajelor noastre de intervenție pentru limitarea efectelor și stingerea acestor incendii sunt extreme, iar dacă știm cu toții cum se resimte o temperatură de peste 35 de grade într-o ținută lejeră, este ușor de imaginat cum se resimte o temperature de peste 35 de grade cu echipamentul de protective pe care îl poartă un pompier și care se luptă cu flăcările 8,9 poate 10 ore.”, conform ISU Gorj.

Situația din județul Gorj este îngrijorătoare și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea secetei și prevenirea incendiilor. Autoritățile locale și centrale trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții eficiente pentru gestionarea crizei apei, protejarea culturilor agricole și reducerea riscului de incendii de vegetație.