Seceta extremă pe Dunăre amenință siguranța energetică a României
Debitul Dunării la intrarea în România se află într-un declin accelerat, ajungând la niveluri care nu au mai fost atinse din anul 1985. Specialiștii Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) estimează că până la data de 7 august debitul va scădea la circa 1.400 metri cubi pe secundă, apropiindu-se astfel de minimul istoric consemnat în urmă cu peste patru decenii. Această situație impune o presiune semnificativă asupra centralei nucleare de la Cernavodă, care a fost deja afectată și a oprit una din unități din cauza debitului scăzut al fluviului.
Debitul Dunării scade până aproape de recordul negativ din 1985
Potrivit datelor INHGA, debitul Dunării măsurat în secțiunea Baziaș, la intrarea în țară, a înregistrat o tendință constantă de scădere în perioada recentă și este prognozat să atingă valoarea critică de 1.400 mc/s în zilele următoare. Această cifră este cu mult sub media multianuală a lunii august, care se situează în jurul valorii de 3.900 mc/s, iar apropierea de minimul istoric consemnat în 1985 indică o situație excepțională de secetă și deficit hidric.
Institutul Național de Hidrologie a făcut publice aceste date în contextele dificultăților cauzate de nivelul redus al apei în fluviu, care afectează multiple sectoare, în special alimentarea cu apă și producția de energie.
Impactul asupra Centralei Nucleare de la Cernavodă și măsurile de intervenție
Pe sectorul Dunării situat în aval de Porțile de Fier, debitul continuă să scadă, determinând scăderea nivelului apei cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi în zona Cernavodă, conform Administrației Naționale Apele Române. Sorin Rîndașu, director general adjunct al acestei instituții, a precizat că, în aceste condiții, funcționarea centralei nucleare rămâne posibilă doar pentru încă patru-cinci zile.
Pentru a contracara scăderea nivelului Dunării și a proteja funcționarea centralei, autoritățile au luat măsuri inclusiv de natură tehnică. Astfel, se dirijează debitul pe Dunărea Veche, înspre Brațul Bala, iar în puncte cheie au fost amplasate barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, plasate strategic pe baza unor studii batimetrice efectuate cu sprijinul Forțelor Navale Române.
De asemenea, militarii au intervenit prin detonări controlate pentru modificarea cursului fluviului în zona Pârjoaia, după ce o tentativă inițială de detonare duminică a eșuat. Operațiunile s-au reînceput luni, cu utilizarea a 100 de kilograme de explozibil, în speranța că pot crește debitul apei în zona centralelor.
În prezent, la Baziaș, debitul se situează în jurul valorii de 1.590 mc/s, a informat Sorin Rîndașu, însă se așteaptă o scădere spre circa 1.450 mc/s până la data de 7 august.
Starea de alertă națională și răspunsul guvernamental
Pe fondul reducerii producției de energie electrică cauzate de secetă și debite scăzute pe Dunăre și alte râuri, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august 2026. Anunțul oficial a fost făcut vineri, 31 iulie, iar Bolojan, care deține și funcția de ministru interimar al Energiei, a subliniat necesitatea implementării unor măsuri urgente pentru prevenirea unei crize energetice majore.
Guvernul a alocat o sumă de șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor pentru lucrări de întreținere a aducțiunii din zona Cernavodă, administrată de Administrația Fluvială Dunărea de Jos. Aceste intervenții au ca scop menținerea în funcțiune a Grupului 2 al Centralei Nucleare, în condițiile dificile generate de secetă și nivelul redus al apei în fluviu.
Apelul autorităților către populație și măsuri de reducere a consumului energetic
Executivul a solicitat atât autorităților locale, cât și populației generale să adopte măsuri voluntare de reducere a consumului de energie electrică, în special în intervalele de seară, când solicitarea la rețea este cea mai mare. Transelectrica a emis proceduri speciale pentru a asigura funcționarea continuă și stabilă a sistemului energetic național în această perioadă dificilă.
Aceste demersuri urmăresc să prevină întreruperile de energie și să gestioneze cât mai eficient resursele disponibile în contextul limită al deficitului hidric pe Dunăre.
Contextul și implicațiile secetei severe asupra resurselor de apă
Reducerea debitului Dunării la un nivel apropiat de recordul negativ al ultimelor decenii indică severitatea actualei crize hidrologice care afectează România. Impactul acestei situații asupra centralelor care depind de apă pentru răcire și producere de energie este deosebit de grav, iar măsurile tehnice și administrative adoptate demonstrează gravitatea situației.
Intervențiile armatei pentru modificarea cursului fluviului reprezintă o raritate și subliniază eforturile excepționale făcute pentru protejarea securității energetice a țării. În paralel, starea de alertă declarată de Guvern și apelurile către cetățeni pentru economisirea energiei răspund direct unei necesități stringente de adaptare la condițiile externe critice.
În concluzie, prognozele privind scăderea debitului Dunării la 1.400 mc/s până la 7 august, apropiindu-se de minimul din 1985, anunță un interval dificil pentru România, cu impact direct pe infrastructura energetică și pe gestionarea resurselor de apă.
