Seceta extremă provoacă oprirea unui reactor al centralei nucleare de la Paks, Ungaria
Prim-ministrul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat duminică, pe contul său de Facebook, oprirea unei unități de producție a centralei nucleare de la Paks, marcând o premieră în ultimii 44 de ani. Decizia a fost luată ca urmare a nivelului extrem de scăzut al apelor Dunării, care afectează sistemul de răcire al reactorului. Producția centralei a fost astfel redusă la doar 240 de megawați.
Motivul opririi reactorului de la Paks
Potrivit declarației lui Peter Magyar, una dintre cele două ultime unități de producție ale centralei nucleare Paks a fost oprită la ora 1:30 dimineața duminică, din cauza unei noi scăderi semnificative a nivelului apelor Dunării. Oprirea este una preventivă și reflectă dificultățile centralei sovietice în a-și asigura răcirea necesară într-un context hidrologic dificil.
Centrala nucleară de la Paks, aflată la circa 100 km sud de Budapesta, asigură aproximativ 40% din energia electrică a Ungariei. Ea dispune de patru reactoare construite pe tehnologie sovietică, care utilizează apa Dunării pentru răcirea sistemelor sale.
Impactul secetei și temperaturilor extreme asupra Dunării
Seceta prelungită și temperaturile extreme din Europa, care persistă din primăvara acestui an, au redus nivelul Dunării la un minim istoric. În Ungaria, prognozele meteo anunță temperaturi ce pot ajunge până la 42°C în zilele următoare, ceea ce agravează și mai mult situația apei în fluviu.
Operatorul centralei nucleare a avertizat încă din data de vineri că scăderea accentuată a nivelului Dunării pune în pericol funcționarea acesteia și poate duce chiar la oprirea completă a activității centralei.
Condițiile critice în România cauzate de scăderea debitului Dunării
La rândul său, România se confruntă cu efecte similare asupra fluviului. Administrația Națională „Apele Române” a emis un avertisment privind o scădere accelerată a debitului Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș. Avertizarea indică posibilitatea ca nivelul să coborâ sub cel înregistrat în seceta istorică din august 2003.
Această scădere pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic național, după ce a fost oprit preventiv și reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Analiza hidrologică și perspectivele pe termen scurt
Hidrologii atrag atenția că debitele estimate pentru această lună sunt semnificativ mai mici decât media multianuală din august. Lipsa ploilor consistente pe traseul principalilor afluenți europeni ai Dunării, cum ar fi Inn, Drava și Sava, menține presiunea asupra sectorului românesc al fluviului.
Absența precipitațiilor atât în bazinul superior al Dunării, cât și pe sectorul românesc face ca următoarele două săptămâni să fie considerate critice din punct de vedere hidrologic, conform datelor oficiale.
Statistici recente privind debitul Dunării
Sâmbătă, debitul Dunării în punctul de intrare în România era de 1.550 metri cubi pe secundă (mc/s), valoare de aproximativ trei ori mai mică decât media lunii iulie (4.700 mc/s) și august (3.900 mc/s). Mai mult, această cifră este cu circa 25% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut, care a înregistrat un debit de 2.000 mc/s.
Contextul geografic și hidrografic al Dunării
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa, după Volga, traversând sau delimitând teritoriile a zece state. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Schwarzwald), în sud-vestul Germaniei, de la confluența râurilor Brigach și Breg, și parcurge aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea sa în Marea Neagră prin Delta Dunării.
În drumul său, Dunărea străbate Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, colectând apele unui bazin hidrografic vast ce se întinde pe aproape 820.000 de kilometri pătrați și include teritorii din 19 țări europene.
Problemele energetice generate de scăderea nivelului Dunării
Scăderea nivelului Dunării are repercusiuni directe asupra securității energetice regionale. Dependența centralelor nucleare de apă pentru răcire creează o vulnerabilitate majoră în fața fenomenelor climatice extreme. De exemplu, oprirea reactorului de la Paks indică situația critică cu care se confruntă sistemul energetic ungar, iar în România, oprirea preventivă a reactorului 1 de la Cernavodă confirmă faptul că această problemă afectează întreaga zonă a bazinului Dunării.
Astfel, aceste condiții deosebit de dificile au determinat autoritățile să monitorizeze atent evoluția debitului și să ia măsuri pentru a gestiona criza hidrologică pe termen scurt.
