Seceta severă afectează debitul Dunării și pune în evidență vulnerabilitățile alimentării cu apă în România
Debitul fluviului Dunărea rămâne cunoscut pentru un nivel alarmant de scăzut în lunile recente, atingând valori istorice minime, comparabile cu cele din anul 2005. Situată la intrarea în țară, stația de monitorizare de la Baziaș a înregistrat, pe 19 iulie 2026, un minim istoric de doar 1.650 metri cubi pe secundă (mc/s). Cu toate acestea, autoritățile responsabile, reprezentate de Apele Române Jiu, dau asigurări că alimentarea cu apă potabilă a localităților ce depind de fluviu nu este în pericol.
Debitul Dunării: evoluție și prognoze
Pe 19 iulie, la zona Baziaș, debitul Dunării a scăzut la o valoare record negativă de 1.650 mc/s, un indicator al impactului perioadelor prelungite de secetă și temperaturilor extreme asupra resurselor acvatice majore din România. Situația a fost descrisă de reprezentanții Apele Române Jiu, care au subliniat că aceste rezultate reflectă efectele directe ale vremii nefavorabile asupra fluviului.
În cursul zilei următoare, pe 20 iulie, a fost semnalată o ușoară creștere, debitul urcând la 1.700 mc/s, iar prognozele privind evoluția pentru intervalul 22 – 26 iulie indică o posibilă creștere până la aproximativ 1.800 mc/s. Totuși, aceste valori continuă să fie departe de media multianuală a lunii iulie, care se situează în jurul a 4.700 mc/s, conform datelor furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA-CNPH).
Siguranța alimentării cu apă potabilă
În ciuda reducerii drastice a nivelului apei, oficialii Apele Române Jiu au declarat că locuitorii localităților care primesc apă direct din Dunăre nu sunt expuși riscului de a rămâne fără această resursă esențială. „În acest moment, nu există riscul ca localităţile alimentate din Dunăre să rămână fără apă potabilă. Alimentarea populaţiei este prioritară, însă utilizarea responsabilă a resurselor de apă este esenţială în această perioadă”, se arată într-un comunicat recent.
În ceea ce privește evoluția debitului în alte zone, în aval de Porțile de Fier, situația este staționară în zona Gruia, iar înspre Calafat se înregistrează o scădere a debitului. Autoritățile din domeniu au precizat că viitoarea evoluție va depinde în mare măsură de cantitatea precipitațiilor care vor cădea în bazinul hidrografic al Dunării.
Dramatica situație de la Rasova, județul Constanța
În zona localității Rasova din județul Constanța, efectele secetei severe sunt din ce în ce mai vizibile. Imaginile recente arată că Dunărea s-a retras pe o distanță de zeci de metri de la mal, transformându-se practic într-un fir subțire de apă. Zonele care anterior erau acoperite de fluviu au devenit întinderi vaste de nisip și mâl, acoperind suprafețe mari unde apa curgea în mod obișnuit.
În locul continuu al apei Dunării, astăzi se pot observa doar canale înguste și bălți izolate, iar peisajul are aspectul unei plaje extinse mai degrabă decât al celui de-al doilea cel mai lung fluviu european. Urmele vehiculelor pe nisip și suprafețele descoperite denotă cât de mult s-a retras fluviul în ultimele săptămâni, ca urmare a secetei prelungite și a temperaturilor extrem de ridicate.
- Insulele uriașe de nisip apărute pe suprafața secată a fluviului;
- O barcă pescărească rămasă eșuată pe mâl, vizibil simbol al gravității situației;
- Fotografii și imagini distribuite în mediul online, documentând impactul secetei severă în zonă.
Implicarea și avertismentele autorităților
Autoritățile locale și reprezentanții Apele Române au atras atenția populației cu privire la faptul că apa reprezintă o resursă limitată și că fiecare gest responsabil de economisire este esențial pentru a asigura protejarea acestei resurse vitale. Aceasta este importantă nu doar pentru consumul uman, ci și pentru agricultură, industrie și menținerea ecosistemelor naturale.
De asemenea, pe 16 iulie, Dunărea atinsese cel mai scăzut debit înregistrat în ultimele trei decenii la intrarea în România, măsurat la 1.750 mc/s la stația de monitorizare Baziaș. Această valoare este alarmantă, fiind aproape de trei ori mai mică decât media obișnuită pentru această perioadă a anului.
Pe 18 iulie, debitul a scăzut din nou la aproximativ 1.750 mc/s. Din cauza nivelului scăzut al apei, traficul naval pe fluviu s-a desfășurat cu restricții importante: navele au circulat cu încărcături reduse pentru a se asigura siguranța navigației. Administrația Fluvială a Dunării de Jos a transmis avertismente privind situația fără precedent pentru luna iulie, care necesitând atenție și măsuri speciale.
Aceste evoluții indică o criză a resurselor hidrice majore din România, generată de condițiile meteorologice extreme, ce pot avea consecințe semnificative asupra multiplelor sectoare ale economiei și vieții comunităților din bazinul Dunării.
