Seceta extremă din Europa Centrală determină cel mai scăzut nivel al Dunării în Serbia în ultimii 50 de ani
Seceta extremă care afectează Europa Centrală a coborât nivelul Dunării în Serbia la cel mai scăzut punct înregistrat în ultimele cinci decenii, potrivit unui raport publicat de presa sârbă Blic, membră a trustului media Ringier. Prognozele meteorologice nu oferă perspective optimiste privind refacerea nivelului apei, iar revenirea la valori normale este așteptată abia în toamnă.
Dejan Vladiković, hidrolog la Institutul Hidrometeorologic al Serbiei (RHMZ), avertizează că nivelul râurilor nu se va redresa înainte de venirea toamnei, iar între timp dispariția apelor pune în pericol alimentarea cu apă potabilă și traficul fluvial. Pe lângă aceste probleme, în cursurile de apă apar muniții neexplodate și epave vechi de nave, iar unele localități riscă să se confrunte cu restricții de consum de apă.
Recorduri negative pe sectorul Dunării Bezdan-Bogojevo
Vladiković a explicat că în mod obișnuit cele mai joase niveluri din an ale Dunării sunt observate către sfârșitul lunii august, însă în acest an scăderea a început încă din luna mai. Principalele cauze sunt deficitul sever de precipitații în primăvară în state precum Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria, precum și nivelurile extrem de reduse ale rezervelor de zăpadă pe timpul iernii.
În zonele dintre Bezdan și Bogojevo se înregistrează zilnic niveluri record negative ale fluviului, cele mai scăzute din ultimii 50 de ani de măsurători hidrometrice. Mai precis, nivelul Dunării la Bezdan a coborât până la 120 centimetri sub cota zero hidrometrică, o valoare apropiată de recordul absolut înregistrat în 1909, când s-a atins minus 143 centimetri. Hidrologul avertizează că există o posibilitate reală ca acest record să fie depășit dacă actuala tendință de scădere continuă.
Este important de precizat că indicatorul hidrometric nu reflectă o adâncime negativă a apei sub fundul albiei, ci se referă la nivelul măsurat față de o cotă de referință stabilită pentru stația respectivă. Vladiković a subliniat, de asemenea, că schimbările climatice determină o creștere a frecvenței fenomenelor hidrologice extreme, de la inundații devastatoare la perioade cu ape foarte scăzute.
Starea de urgență în localitățile Sombor, Kula și Vrbas
În contextul acestei situații extreme, autoritățile din Serbia au decretat starea de urgență în orașele Sombor, Kula și Vrbas. Potrivit declarațiilor lui Vladiković, în următoarea lună pot apărea restricții în alimentarea cu apă potabilă și limitări pentru irigare în agricultură, în timp ce transportul fluvial a fost deja afectat sever.
Institutul Hidrometeorologic a emis și avertizări legate de atingerea nivelului biologic minim pe mai multe râuri din țară, printre care Kolubara, Timocul Negru și Timocul Alb, Toplica și Vlasina, ceea ce semnalează o situație de maximă gravitate pentru ecosistemele acvatice locale.
Diferențe între Dunăre și râul Sava
O situație aparte este cea a râului Sava, care, spre deosebire de Dunăre, prezintă un nivel al apei mai bun. Vladiković a explicat că masele de nori încărcați cu precipitații au traversat regiunea bazinului Savei, afectând zonele din Apropierea Mării Adriatice, Gorski Kotar, Muntenegru și Bosnia. În schimb, bazinul hidrografic al Dunării din Europa Centrală a fost sever uscat, comparabil cu praful.
Acest factor contribuie la faptul că refacerea valorilor normale ale râurilor din bazinul Dunării este așteptată abia în intervalul septembrie-noiembrie, prelungind astfel perioada cu nivel scăzut al fluviului în Serbia.
Epave, muniții și pericole aliate scăderii apelor
Retragerea apei a scos la iveală elemente care nu au mai fost vizibile de zeci de ani. La Novi Sad, de exemplu, primul pilon al Podului Libertății este acum complet pe uscat, iar sub Cetatea Petrovaradin au fost descoperite o bombă de aviație și un proiectil de aruncător de mine din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. De-a lungul Dunării au ieșit la suprafață epave ale unor nave germane și austriece, iar în Bulgaria au fost găsite oase ce sunt considerate a fi ale unui mamut preistoric.
Din cauza acestor elemente, care includ muniții neexplodate și obstacole ascunse, Vladiković recomandă prudență persoanelor care se scaldă și avertizează asupra pericolului de accidente: „Nu trebuie să se sară în apă în locuri neverificate, din cauza bancurilor de nisip și scoicilor care pot provoca răni, precum și datorită riscului reprezentat de muniția veche neexplodată și epavele aparute la suprafață. Orice astfel de observație trebuie comunicată imediat autorităților”.
De asemenea, hidrologul recomandă monitorizarea informațiilor oficiale privind calitatea apei, întrucât nivelurile reduse de oxigen și proliferarea algelor pot afecta siguranța scăldatului.
Impactul asupra zonelor de agrement și a faunei acvatice
Seceta afectează și zonele populare de agrement. La plaja Bela Stena, situată în apropiere de Pančevo, oamenii pot acum merge efectiv pe albia râului, unde înainte curgea un debit impresionant de apă Dunărea a fost redusă la bălți. Apa caldă, slab adâncă, a favorizat înmulțirea rapidă a algelor, scăzând astfel calitatea apei. Vladiković avertizează asupra deteriorării stării ecologice a râului, cu efecte nefaste pentru pești și fauna acvatică din zonă.
Autoritățile municipale din Novi Sad, prin compania „Gradsko zelenilo”, au precizat că în majoritatea zonelor plajei Štrand apa se încadrează în clasa a patra, ceea ce indică o stare ecologică slabă. Deși scăldatul rămâne permis, oamenii sunt sfătuiți să se spele cu apă curată după baie, pentru prevenirea eventualelor riscuri sanitare.
Prognoze privind revenirea Dunării la niveluri normale
Schimbările climatice au un impact puternic asupra transportului fluvial, navigația fiind grav afectată: navele-hotel și hotelurile plutitoare au rămas blocate în zonele cu apă mică, iar barjele de marfă nu mai pot circula încărcate la capacitate maximă.
Conform previziunilor lui Vladiković, situația se va înrăutăți în luna august, când este estimată o scădere suplimentară de 10-15 centimetri a nivelului apei Dunării. Pentru o redresare serioasă, în întreaga Europă Centrală trebuie să cadă între 100 și 150 de milimetri de precipitații, ceea ce este așteptat abia în septembrie.
Măsuri complementare în România privind funcționarea Centralei nucleare de la Cernavodă
În România, pe fondul scăderii alarmante a debitului Dunării, autoritățile au mobilizat armata pentru a susține funcționarea Unității 2 a centralei nucleare de la Cernavodă. Printre măsurile analizate este și scufundarea unor barje în brațul Bala, pentru a redirecționa apa necesară alimentării reactorului.
De asemenea, duminică este planificată detonatoarea Pârjoaia, o stâncă de granit, pentru a facilita alimentarea cu apă a centralei. Contextul este marcat de instituirea stării de alertă la nivel național pentru luna august, anunțată oficial vineri de premierul Ilie Bolojan.
