Seceta amenință agricultura românească în 2024
Începutul anului 2024 a fost marcant prin precipitații reduse, care au pus în dificultate fermierii din Moldova și Dobrogea. Culturile de grâu, orz și rapiță sunt recoltate cu rezultate sub așteptări, iar specialistul în agricultură, prof. dr. Denis Țopa, avertizează că riscul ca fermierii să nu-și recupereze investițiile este real. Soarta culturilor de floarea soarelui sau porumb se află sub semnul întrebării în lipsa ploilor consistente.
Chiar dacă în primele luni ale acestui an au existat ploi în diverse regiuni ale țării, acestea nu au fost suficiente pentru a compensa seceta severă din toamna precedentă. Expertul explică că solurile nu au acumulat rezerve adecvate de apă în urma iernii și a secetei prelungite din anul trecut, afectând dezvoltarea culturilor.
Prof. dr. Denis Țopa subliniază că absența ploilor în momentele critice de creștere a culturilor pune în pericol producțiile agricole, iar fermierii se confruntă cu dificultăți în obținerea recoltelor dorite. Impactul se resimte mai ales în regiunile Moldovei și Dobrogei, unde condițiile meteorologice nefavorabile riscă să ducă la pérderea investițiilor făcute.
Provocări majore în sectorul agricol
La nivelul recoltelor de grâu, situația este gravă pentru mulți fermieri care înregistrează producții insuficiente pentru a acoperi costurile de producție. Prof. dr. Denis Țopa arată că lipsa irigațiilor și neutilizarea hibrizilor rezistenți la secetă au dus la producții de numai 3-4 tone pe hectar la orzul de toamnă. La grâu, situația nu este mai îmbucurătoare, cu o medie de 3,5 tone la hectar în Dobrogea.
Factorii precum investițiile în tratamente fitosanitare și cantitatea de îngrășăminte folosită influențează direct randamentul culturilor, iar la producții scăzute, costurile de producție nu sunt acoperite. Prețul mic de pe piață pentru grâu agravează situația, punând sub semnul întrebării viabilitatea economică a acestor culturi.
Culturile de porumb și floarea soarelui, deși promițătoare la prima vedere, se află și ele sub incertitudine din cauza lipsei de ploi suficiente pentru o dezvoltare optimă. Specialistul menționează că perioada de fecundare a acestor plante necesită cantități substanțiale de apă, iar lipsa acesteia poate compromite recolta. Deși au fost înregistrate cantități mari de precipitații în diverse regiuni, se impune o atenție sporită în următoarele luni pentru a asigura randamente bune.
Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii
Prof. dr. Denis Țopa subliniază schimbările semnificative din ultimul deceniu în ceea ce privește regimul de precipitații și seceta prelungită din regiunea României. El evidențiază necesitatea adaptării la noile condiții climatice, care necesită investiții și soluții inovatoare.
Comparativ cu acum 10 ani, schimbările climatice au modificat radical pattern-ul de precipitații și secetă în România, determinând o creștere a frecvenței anilor cu condiții meteorologice extreme. Prof.dr. Denis Țopa menționează că acest trend afectează agricultura și necesită abordări sustenabile pentru a contracara consecințele negative asupra producției agricole.
Fermierii sunt nevoiți să se adapteze noilor realități climatice și să găsească soluții viabile pentru a-și proteja recoltele. În contextul unei secete prelungite și a variațiilor accentuate de temperatură, agricultura românească se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea securității alimentare a țării.
Articol de: redacția EZS
