Seceta a lovit România: Sistemul energetic la limita, energie scumpă și soluții urgente!

Vara lui 2024 a fost o veritabilă probă de foc pentru sistemul energetic național, o combinație explozivă de caniculă și secetă având un impact devastator asupra producției de energie electrică. Consumul a explodat, iar lipsa apei a afectat grav hidrocentralele, forțând România să se bazeze tot mai mult pe importuri, cu un preț al energiei electrice care a atins cote record.

Datele analizate de Transelectrica arată o creștere alarmantă a consumului cu aproape 0,5 TWh în cele trei luni de vară, în timp ce producția a scăzut dramatic cu 1,7 TWh. Această diferență semnificativă se datorează caniculei care a cuprins România, cu temperaturi ce au depășit 40 de grade Celsius în special în regiunile Muntenia și Moldova, obligând populația să folosească în masă aparatele de aer condiționat.

Analiza mixului de producție de energie electrică din verile 2023 și 2024 scoate la iveală o scădere dramatică a producției din hidro cu aproape 33%, de la 5 TWh la 3,36 TWh. Seceta severă din această vară a afectat grav debitul râurilor, reducând drastic volumul de apă disponibil pentru turbinare. Lipsa apei se datorează în primul rând secetei, dar și faptului că Hidroelectrica, principalul producător național de energie electrică, a acoperit o parte din producția de energie electrică din bandă, înlocuind capacitățile securitare, în special cele pe cărbune și gaz.

O altă cauză a deficitului de producție de energie electrică este lipsa decolimării lacurilor de acumulare. Un raport al Transelectrica din urmă cu câțiva ani a evidențiat faptul că aproximativ 30% din capacitatea lacurilor de acumulare este ocupată de mâl și alte reziduri, afectând semnificativ capacitatea de stocare a apei și, implicit, producția de energie electrică.

Nuclearelectrica a înregistrat de asemenea o scădere a producției cu aproximativ 13% în vara lui 2024 față de vara lui 2023, explicația fiind programele de revizie la cele două reactoare din acele luni, dar și deconectările accidentale.

Pentru a compensa lipsa de producție hidro, România a apelat la energia din cărbune și gaz, dar cu rezultate modeste. Producția de energie electrică din cărbune a crescut ușor, de la 1,95 TWh la 1,97 TWh, dar rămâne sub presiune din cauza politicilor UE care promovează reducerea utilizării combustibililor fosili.

Termocentralele pe gaz au fost suprasolicitate, producția de energie electrică din această sursă crescând cu 37% față de vara lui 2023, dar acestea sunt limitate de capacitatea de producție a energiei termice, necesară în special pentru producția de apă caldă. Multe din termocentralele românești au tehnologii vechi, datând din anii ’60-’80, care limitează creșterea producției de energie electrică.

Canicula a afectat și producția de energie eoliană, scăzând cu 23% din cauza lipsei de vânt. Energia solară a înregistrat o ușoară creștere, dar insuficienta pentru a acoperi vârful de consum din orele de seară, perioada orar 20-22.

Cu resursele interne insuficiente, România a fost nevoită să apeleze la importuri de energie electrică, care au crescut de la 0,61 la 1,57 TWh, o creștere de peste 250%. Această dependență crescută de importuri a dus la o creștere semnificativă a prețurilor energiei electrice, piața spot PZU ajungând la prețuri record, cu un MWh costând între 4500 lei și -529 lei. Prețurile negative din piața intraday și pe piața de echilibrare, care au depășit 100.000 lei/MWh, demonstrează lipsa de predictibilitate și volatilitatea extraordinară a pieței de energie electrică.

Soluții urgente pentru un sistem energetic sustenabil

Seceta din 2024 a evidențiat vulnerabilitățile sistemului energetic românesc și a accentuat nevoia urgentă de a implementa soluții eficiente și sustenabile. Este imperativă o schimbare de paradigmă, care să prioritizeze investițiile strategice în infrastructura energetică, cu o atenție specială asupra stocării de energie, dezvoltării surselor regenerabile și diversificării surselor de energie.

Primul pas esențial este modificarea legislației achizițiilor mari și strategice, pentru a facilita investițiile în sectorul energetic, considerând ca o prioritate națională securitatea energetică. Investiții în instalații de stocare de mare capacitate, reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda, dar și tehnologia și instalațiile SMR-urilor ar trebui să fie prioritizate în această nouă strategie.

O soluție pe termen mediu ar fi construirea de noi termocentrale pe gaz, dar acestea trebuie să fie de dimensiuni medii și mici, răspândite în toată țara, pentru a acoperi necesarul de energie termică din zonele urbane. Aceasta ar implica și investiții în rețelele de termoficare, o prioritate recunoscută și de Uniunea Europeană.

Terminarea cât mai rapidă a Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda este o altă soluție importantă, dar este nevoie de un sistem hibrid, care să completeze energia nucleară cu alte surse pentru a acoperi vârful de consum.

Cea mai simplă cale ar fi accelerarea lucrărilor de construcție și punere în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doicesti, cu tehnologia NuScale. SMR-urile prezintă numeroase avantaje, printre care timpii de pornire și oprire extrem de mici, costuri de producție mai reduse și o emisie zero de carbon, dar și posibilitatea de relocare în altă locație.

În concluzie, seceta din 2024 a reprezentat un avertisment alarmant, demonstrând vulnerabilitatea sistemului energetic românesc. Este imperativă implementarea unor soluții urgente, care să asigure o securitate energetică mai mare și un sistem energetic sustenabil, bazat pe investiții strategice și diversificarea surselor de energie.

TAGS: seceta, energie, sistemul energetic, hidrocentrale, SMR, Cernavoda, energie electrică, prețul energiei electrice, importuri, investiții, securitatea energetică, sustenabilitatea