Seceta a distrus recoltele! Agricultorii din România avertizează: „Nu avem o tonă de porumb la hectar!”

Situația din agricultura românească este alarmantă. După o vară secetoasă, producțiile agricole au scăzut semnificativ, iar fermierii sunt îngrijorați de viitorul sectorului. Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile, a tras un semnal de alarmă cu privire la pierderile majore suferite de culturile de porumb, floarea-soarelui, fasole, mazăre și soia.

„Pe porumb vom avea mari pierderi în acest an. Dacă discutăm de județele din sudul României, județele cele afectate de secetă, nu depăşim o tonă de porumb la hectar. Sunt colegi care au avut doar 50 kg/hectar chiar și 10 kg/hectar, practic doar au eliberat terenul. În opinia mea, la porumb pierderile vor fi mai mari de 30%. Nici la floarea-soarelui nu stăm foarte bine. Se recoltează în prezent, dar cred că vor fi și aici pierderi mai mari de 25%. În sudul României aceste culturi au dispărut, s-au recoltat deja”, a declarat Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Anul acesta, agricultura românească a fost lovită de o secetă severă, care a afectat în special zona Bărăganului, unde producțiile au fost cu mult sub media multianuală. „Dacă discutăm de sudul României unde aveam o medie multianuală de 500 litri de apă pe metru pătrat, anul acesta n-am ajuns în anumite zone nici măcar la 120 de litri. Este al patrulea an consecutiv de secetă în zona Bărăganului”, a explicat reprezentantul agricultorilor.

Problemele din agricultură nu se opresc la secetă. Fragmentarea terenurilor agricole este o altă problemă majoră. Fermierii se confruntă cu dificultăți în a face investiții și a se dezvolta, din cauza lipsei de acces la terenuri mai mari și a imposibilității de a face comasări sau schimburi de terenuri.

„Dacă discutăm tot de irigații, cum putem vorbi de aşa ceva când avem peste 64 de milioane de sole, la fel cum aveam în 1907? Dacă dumneavoastră aveţi o fermă de 100 de hectare cu un grad mare de fragmentare, aveţi 70 de sole. Noi nu putem să facem comasare, schimburi de terenuri între noi. Nu discutăm despre schimburi de terenuri între fermieri şi atunci eu nu pot să fac irigații pe terenul dumneavoastră. Cum sap eu pământul în zona dvs.? Deci, trebuie să discutăm de comasare, de contractul de arendă. Practic, în condiţiile acestea nu putem să dezvoltăm nimic, dar absolut nimic”, a avertizat Nicu Vasile.

Agricultura românească, în criză: Investiții lipsă și o lipsă acută de strategie

Președintele LAPAR a subliniat necesitatea unei strategii de țară pentru sectorul agricol. Aceasta ar trebui să includă investiții în infrastructură, sisteme de irigații moderne, modernizarea utilajelor agricole și implementarea unor tehnologii avansate.

„Dacă nu căutăm să facem o strategie de ţară pe sectorul agricol şi nu numai, nu vom face mare lucru. Uitaţi-vă unde merg subvenţiile. Subvenţiile merg către industrie, deşi ar trebui să le regăsiţi dumneavoastră în coşul zilnic când vă duceţi la magazin. Cum vine subvenţia, imediat se duce pe utilaje. Cum vă explicaţi creşterea de preţuri la utilaje? Dacă acum un an de zile un utilaj era să zicem la 100.000 de euro, acum depăşeşte lejer 250.000 euro? Mulţi spun că s-au scumpit materialele, că e de vină războiul, că Putin e de vină. Din păcate, acestea sunt doar nişte gogoriţe de marketing. Practic, eu nu fac nimic altceva decât să decapitalizez antreprenoriatul din România. Degeaba vin şi vă dau 200 de euro, dar pe urmă vă cresc pe urmă preţul la îngrăşământ cu 700%”, a explicat Nicu Vasile.

Președintele LAPAR a criticat și lipsa de investiții în sisteme de irigații moderne. „Dacă discutăm de irigaţii ar trebui să vorbim şi despre aceste bazine de acumulare a apei. Mă uitam la unguri şi ei vor să ajungă la acumulări de apă de un milion de metri cubi. Noi n-avem deloc. Din punctul meu de vedere ar trebui să abordăm şi această problemă: irigaţiile din puţurile de adâncime versus sistem de irigaţie din lacuri şi din râuri. În România, până în anii ’90, tot ceea ce însemna sistem de irigaţie avea triplu rol: hidrotehnic, energetic şi de irigaţii pentru agricultură. Acum nu mai discutăm lucrul acesta. De asemenea, energia am dat-o pe zona solară, ceea ce nu este ok. După cum ştiţi am învăţat la şcoală de incidenţa razelor solare, că de fapt temperatura nu o dă soarele, o dă pământul. Eu dacă vin cu oglinzile acestea, pământul ce mai este? Este un filtru pentru radiaţiile solare. Le păstrează în pământ, după care emite căldura şi toate celelalte lucruri în atmosferă. Deci eu vin cu panourile acestea solare şi dau în atmosferă toate aceste radiaţii şi încă nu discutăm despre încălzire globală”, a explicat el.

Soluții pentru viitorul agriculturii românești: Comasare, investiții și o strategie de țară

Pentru a depăși criza din agricultură, Nicu Vasile a subliniat necesitatea unor măsuri urgente, printre care:

• Comasarea terenurilor agricole;
• Investiții în infrastructură și sisteme de irigații;
• Modernizarea utilajelor agricole;
• Implementarea unor tehnologii avansate;
• O strategie de țară pentru sectorul agricol.

„Vă spun un singur lucru: agricultura nu este nimic altceva decât vârful de lance al unei economii. În agricultură foloseşti tot ceea ce înseamnă noutăţi din toate ramurile de activitate. Aici mă refer la tot ce înseamnă chimie, petrochimie, discutăm de digitalizare. Uitaţi-vă, avem utilaje care sunt ghidate prin satelit, asta ce înseamnă? Tehnologie”, a subliniat Vasile.

Președintele LAPAR a concluzionat că situația din agricultura românească este mult mai rea în acest an decât anul trecut, dar în mod sigur trebuie luate măsuri și pentru anul viitor. El a menționat că proiectul anunțat de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prin care statul român va asigura 7 milioane de hectare la secetă, este un mecanism bun, despre care se vorbeşte de peste 30 de ani.

„România având o climă temperatura temperat-continentală, cele 7 milioane de hectare sunt suprafeţele de teren supuse secetei excesive, iar ministrul Agriculturii a găsit o variantă bună. Discutăm deja de 30 de ani despre acest sistem, iar el avut curaj şi a făcut primul pas. Ministerul de Finanţe a oprit 3% din subvenţiile care reveneau fermierilor pentru fond de risc, iar Uniunea Europeană va veni cu încă 17 milioane de euro anual. Este un mecanism bun pentru agricultură”, a adăugat președintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a obţinut, anul trecut, o producţie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,208 milioane hectare, în timp ce producţia de porumb boabe a fost de 8,522 milioane de tone de pe 2,373 milioane hectare. La recolta de floarea-soarelui, aceasta a fost de 2,028 milioane de tone, în 2023, și a fost obţinută de pe o suprafaţă de 1,089 milioane de hectare.

Unii analişti intervievaţi, recent, de Reuters susţin că Uniunea Europeană se îndreaptă spre o recoltă mai mică de porumb în acest an, după ce seceta și canicula au devastat culturile din România, fapt care a contracarat impulsul dat de ploile ce au căzut în vestul continentului. Organismele de prognoză şi-au revizuit semnificativ estimările referitoare la recolta de porumb a UE, până la 60 – 61 milioane de tone, sub recolta de anul trecut, care s-a situat la 63 milioane de tone, dar peste recolta de 53 de milioane de tone din 2022, când Europa a fost lovită de o secetă extinsă.

Specialiştii se aşteaptă ca recolta de porumb a României să scadă cu aproximativ 30% faţă de cea de aproape 11 milioane de tone înregistrată anul trecut, iar analiştii de la Argus mizează pe o producţie de 7,5 milioane de tone în acest an, în timp ce firma românească AgroBrane ia în calcul o producţie de 7,7 milioane de tone.