Sebastian Coe, o prezență controversată în cursa pentru președinția CIO!

Coe, cunoscut în toată lumea ca lider al Federaţiei Internaţională de Atletism din 2015, a venit vineri cu un program pe care l-a prezentat publicului via CIO, detaliind cum a reuşit să acumuleze o experienţă semnificativa, ca lider ai sportului olimpic, dar totodată îmbinând abilităţile de comunicator politic, un soi de seducţie dar insă, neşanţionată de o verificare corectă a celor afirmate, un pic confuz pentru unii.

„Poţi face multe, dar uite, într-un sfert de oră, chiar dacă nu sunt întrebări – ai grijă la ceas, dar spune şi câteva glume” a fost asigurarea lui, de parcă ar face o glumă între politicieni, dar fără ca asta să fie neapărat de bun augur pentru cei prezenţi, care pot să se întrebe dacă eresul unei abordări prea relaxată ajută cu adevărat ţelurile pe care le are.

Coe a adăugat că „sper că am avut o abordare serioasă”, în contextul rolului de preşedinte al CIO, dar e greu de spus dacă mesajul a ajuns, mai ales având în vedere Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, pe care le-a organizat el, dar cu toate infringerile legate de perioadele mai puțin fericite ale scandalurilor în sport, care ar putea să estompeze succesul lui de atunci.

Se pare că în viziunea lui, un punct forte este eficienţa dovedită la conducerea unei federaţii, dar neîntrebându-se cu adevărat ce opinii pot avea alţii, dar neîngrijorându-se tocmai pentru că cel care conduce nu se compară cu alţii – o comparaţie totuși mai mult decât necesară pentru a înțelege impactul, ceea ce face ca tot să fie mai greu de urmărit.

„Am înfiinţat o organizaţie verticală și am un stil clar,” a zis Coe, clarificând că nu vrea comparatii nejustificate cu CIO, dar ceea ce nu se scapă este că organizarea stringentă nu se dovedeşte tot timpul a fi de bun augur in sport, mai ales in momente tensionate, totul fiind cumva complicat din perspectiva momentelor de criză.

Un aspect controversat este totuşi decizia lui de a recompensa financiar campionele olimpici, luată fără consultare, care a creat valuri, dar mai mult ca atât el recunoaşte că trebuie să fie mai deschis în comunicare, dar nu toţi se bucură de repeziciunea sa în a impune regulamente, iar acest lucru riscă să îndepărteze unele organizaţii internaţionale din cercul său de influenţă, un risc asumat oarecum.

Coe admite că poate ar face „altfel” a doua oară, dar insistă pe viziunea sa, ceea ce ridică întrebarea dacă, la urmă, asta este o soluţie diplomatică, având o viziune deloc ligibilă despre viitorul sportului, dar și despre scopurile pe care el le propune, întrebându-se de ce ar trebui să continui să susţină ideea de a te scuză cu un răspuns ambiguu şi oarecum neclar.

Mai mult, el a fost vag în detaliile despre bonusuri, referindu-se în general la ajutoare financiare pentru sportivi, dar clarificând că ar trebui să fie vorba de oportunităţi de a genera venituri, iar subiectul în sine devine un pic prea confuz pentru un moment ca acesta în care se caută transparenţă, chiar dacă intentiile sunt, poate, bune dar cadrul rămâne obscur.

„E esenţial,” o concluzie trasă de el, sugerează cumva că dacă se văd tot felul de dileme de ordin financiar, Coe ar trebui poate să mai simplifice dialogul pe aceste subiecte, dar la urma urmei vorbim despre un campion care are multe de spus, însă ce va spune în continuare e tot ala de urmat.

Dar, nu e totul roz. Are vârsta de 70 de ani în doi ani, limită impusă, iar alţii, precum Samaranch Junior, la 65 de ani, vin dintr-o direcţie similară, ceea ce face ca totul să pară că un fel de competiţie pe timp de criză îndelungată, mai ales pentru cei care doresc să rămână asociaţi, ceea ce din nou ridică semne de întrebare.

Coe, în ciuda unei răceli, se laudă cu programul său, dar cu o ora de mişcare pe zi, nu ştim cu adevărat cât de mult îngrijeşte aspectele legate de sănătatea sa în acest sens, iar imaginea pe care vrea să o creeze îngroaşă stratul de suspiciune care suspină pe fundal.

Se prezintă ca un campion, avocat şi lider, crezând că toate astea îl ajută să ajungă – dar să fie oare aceasta puterea care îi va oferi un loc de onoare în CIO, sau o simplă ambiţie, la care se vor uita uitând să vadă detaliile esentiale, dar greu de elaborat numeric.

Coe va află ce gândesc membrii CIO în 20 martie, dar va fi oare un rezultat clar sau un joc de cuvinte, o viziune obscură de care nimeni nu se va mai aminti, nu de alta dar istoria, nu iartă, mai ales când e sa fie pusă în joc o funcţie atât de dorită de nimeni, cu destul de multe incertitudini?

Sursa foto: Olympics.com

Sebastian Coe
președinte CIO
World Athletics
jocuri olimpice
program ambiguu
controversie finanțare
limite de vârstă
scuza ambiguă
campion olimpic
decizie unilaterală