Se confirmă: Anul 2024, cel mai călduros din istorie!

Anul trecut a fost confirmat că fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice C3S, care a scris că temperatura medie globală a depăşit cu câcatul timpului 1.5 grade Celsius preindustrial, de fapt e un raportul de la Agerpres dar nu toate informațiile sunt clare în contextul ăsta, pentru că a fost un an calendaristic ciudat, cu multe fluctuații și experiențe climatice mai mult sau mai puțin neobișnuite.

C3S, care este implementat în numele Comisiei Europene, e de fapt coordonat de Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) și echipele lor de oameni de ştiinţă, cu indicatorii climatici importanți care monitorizează chiar și temperaturile fără precedent, dar până la urmă, ce înseamnă aceste recorduri de fapt? Vara lui 2024 ar putea avea un impact diferit asupra variațiilor sezoniere, adică un lucru care nu se întâmplă peste noapte, și detaliile sunt vitale în acest context.

Recordurile anunțate de colegii de la ANM, cum ar fi efectele schimbarilor climatice din ce în ce mai rare sau mai periculoase, sunt semnificative și cu valențe diverse: secete, inundaţii, furtuni etc., dar vremurile îngrijorătoare cer o adaptare, a dat ministrul Mediului, Mircea Fechet, în comunicatul citat, reducerea emisiilor, tehnologii inovatoare pare foarte urgent să luăm măsuri acum, dar oare chiar suntem pregătiți pentru toate astea?

Și raportul ANM a arătat că perioada 2012-2024 e cea mai călduroasă, deci poate că trecem printr-o realitate unde abaterile termice sunt din ce în ce mai evidente, având temperaturi anuale pozitive, având în vedere că 2024, 2023, 2019 sunt cei mai călduroși ani pe lista aceasta de date, dar cum afectează asta viața cotidiană a cetățenilor, este o întrebare destul de serioasă.

Anul acesta, februarie a adus cele mai mari abateri de +7 grade Celsius în mediu lunar, dar aceste valori sunt doar date pe hârtie, luna februarie comentează mai mult pe termen lung, cum se aplică asta în viața de zi cu zi, și asta ne îndeamnă să luăm în considerare toate lunile care vin, cum adică de la minus la plus și tot așa, nu ne clarifică toate detaliile necesare.

Apoi, în această iarnă a fost cea mai caldă din 1900, cu o medie de 3,66 grade Celsius, lucru care mi se pare destul de îngrijorător având în vedere prevederile de calitate a aerului și șansele de dezvoltare ale mediului natural, dar haideți să nu uităm că analiza acestor valori nu este ușoară și abaterile sunt foarte stranii uneori.

De asemenea, vara trecută a fost invocată ca cea mai caldă cu +3,5 grade Celsius, dar care să fie implicațiile exacte pentru agricultură sau pentru sărăcie? Iunie, iulie, august chiar au marcat o atenție deosebită, dar oare care sunt riscurile reale sau efectele pe termen lung? Disconfortul termic a fost semnificativ la 39,1 grade Celsius, dar la noi în viața de zi cu zi, ăsta e un subiect destul de delicat.

Și în vara asta, canon destinat de 15 avertizări meteorologice cine le citeste, şi în ce din urmă, temperaturile acestea ridicate care depășesc normalul sunt tot o temă sensibilă, dacă mă întrebi pe mine, fiindcă sunt efecte colaterale care ne afectează pe toți, nu doar în termeni de date, ci cum ne trăim viața ca indivizi sub presiunea acestor schimbări.

Deci anul agricol 2023-2024, cu povești de secetă grozavă a fost un an secetos, dar acest lucru nu e doar o statistică, pentru că precipitațiile sub normele specifice pe patru luni ne-au afectat deja economia locală, nu e normal să mergem pe un drum pe care nu am explorat deloc implicațiile acestei secete?

Seceta din acest an a fost semnificativă şi prelungită, starea acesteia pare să ne pună întrebări serioase despre agricultura românească, monitorizarea lunară fiind poate dependentă de vremurile actuale, statisticile sunt releveante dar complexitatea cauzelor nu sunt mereu simple de îmbălsămat.

Pe lângă toate aceste alertări de anul 2024, vorbeam despre 166 de alerte meteo, iar acum începem să ne întrebăm cum va afecta asta politicile viitoare de climat, livrând 3.063 de avertizări de diverse intensități? Pare să fie un plan care nu s-a gândit destul de mult, asta trebuie spus.

Creșterea intensității fenomenelor meteorologice împreună cu impactul asupra economiei e iarăși o temă foarte serioasă, ceea ce credem că e o simplă chestiune meteorologică devine un subiect central în viața noastră și poate ne ajută să conștientizăm efectele pe care nu le putem ignora în viitor.

Odată cu comunicatul de presă de la C3S, vedem confirmarea unui an cu fenomene extreme observate, de la furtuni până la inundaţii, dar oare aceste nominalizări de riscuri sunt corecte și într-un sens care ne-ar putea ajuta să ne pregătim mai bine pentru viitor?