Tranziția de la plafonarea prețurilor la gazele naturale: Provocări și soluții în România
LEAD: Pe măsură ce plafonarea prețurilor la electricitate se apropie de final în iulie 2025, autoritățile române se pregătesc pentru o nouă provocare, aceea a eliminării protecției prețurilor la gazele naturale, programată pentru 1 aprilie 2026. Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, a inițiat discuții cu furnizorii pentru a asigura o tranziție lină și previzibilă către prețurile de piață, în contextul unei posibile creșteri a cererii și a provocărilor economice globale.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că discuțiile cu operatorii de pe piață pentru stabilirea mecanismelor post-plafonare au început încă din luna septembrie. Deși actuala schemă de plafonare pentru gazele naturale expiră la 31 martie 2026, Ivan a dat asigurări că, în baza predicțiilor actuale și a producției interne suficiente, nu se așteaptă o creștere a prețurilor după această dată. El a subliniat că unele companii oferă deja gaze naturale la prețuri sub plafonul legal, ceea ce ar putea ajuta la menținerea stabilității prețurilor.
Detalii Specifice
În cazul unui scenariu improbabil de perturbare a pieței, autoritățile iau în considerare o eliminare graduală a plafonării prețurilor, spre deosebire de sectorul energiei electrice, unde prețurile au crescut brusc de la 1 iulie 2025. Scenariul optimist se bazează pe un sector gazier sănătos, susținut de resursele din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep, estimat pentru exploatare în 2027. În prezent, România are depozitele de gaze pline în proporție de 70%, ceea ce oferă un confort suplimentar pentru vârful de consum din această iarnă.
Ministerul analizează un mecanism de ieșire graduală care ar putea dura aproximativ un an, axat în special pe protecția consumatorilor casnici în sezonul rece. O variantă propusă de ministru ar implica o reducere lunară a plafonării cu un procent de 8-10%, proces ce ar putea continua până în aprilie 2027. Bogdan Ivan a menționat că se dorește o soluție de piață în care intervenția statului să fie minimă, având încredere în responsabilitatea companiilor pentru a menține prețurile scăzute.
Pe de altă parte, furnizorii de energie susțin reliberalizarea pieței, având în vedere că statul datorează companiilor din sector aproximativ 8 miliarde de lei, reprezentând decontările pentru diferențele de preț din schemele de plafonare. Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a propus revenirea, pentru o perioadă limitată, la un program de ofertare reglementat, pentru a asigura o evoluție lină a prețurilor angro. Conform estimărilor Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), prețul gazelor pe piața liberă ar putea fi în jurul valorii de 170 lei/MWh, comparativ cu prețul reglementat actual de 120 lei/MWh, la care se adaugă costurile de înmagazinare.
În plus, autoritățile au în vedere simplificarea ajutorului de 50 de lei pentru consumatorii vulnerabili. Ministrul a explicat că se lucrează la un sistem de verificare automată a bazelor de date, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de reducerea direct pe factură, fără a mai fi necesară înscrierea pe platforme sau ridicarea cardurilor de la poștă. Această schimbare ar urma să devină operațională după 1 aprilie, având ca scop protejarea a peste 3,5 milioane de cetățeni vulnerabili.
În concluzie, tranziția de la plafonarea prețurilor la gazele naturale în România reprezintă o provocare complexă, dar autoritățile par să fie pregătite să gestioneze situația cu responsabilitate și proactivitate. Continuarea dialogului între Ministerul Energiei și furnizori, precum și implementarea de măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili, va fi esențială pentru a asigura stabilitatea pieței energetice pe termen lung.
