Schengen: România și Bulgaria, gata de aderare la spațiul liber de circulație?
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat luni la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, că mesajul ei la Consiliul Justiție și Afaceri Interne de joi din Luxemburg va fi că România și Bulgaria trebuie să adere la spațiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârșitul anului.
Într-o dezbatere a Parlamentului European despre reintroducerea controalelor la frontiere de către unele state din spațiul Schengen și efectele acestor decizii asupra zonei libere de circulație, Ylva Johansson s-a declarat mândră că trăiește în spațiul Schengen.
“Este cea mai mare zonă de circulație din lume. 450 de milioane de oameni din 29 de țări pot circula liber prin Europa. Aproape 30% din populația Europei trăiește într-o zonă de frontieră. 50 de milioane de oameni trăiesc direct lângă o frontieră internă. Vă mulțumesc că ați pus pe ordinea de zi o dezbatere atât de importantă”, le-a spus comisarul european de interne eurodeputaților.
Ea a subliniat în cadrul dezbaterii că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să fie o măsură temporară și de ultimă instanță.
“Sunt atât de mândră de acest mandat. Am primit Croația, Bulgaria și România în Schengen. Am luptat foarte dur pentru asta. Impactul asupra oamenilor este uriaș. Fără pașaport și fără cozi. Asta înseamnă Europa. O prietenă din România mi-a spus ce minunat este pe aeroport când copiii râd și spun: ‘Uite mamă, nu mai trebuie pașapoarte!’ Și asta este pentru că Schengen nu este doar fundația prosperității noastre. Schengen este parte a identității noastre, este parte din ceea ce suntem”, a spus ea în plenul PE.
Comisarul a subliniat că România și Bulgaria au depus eforturi semnificative pentru a îndeplini criteriile de aderare la Schengen, inclusiv implementarea tuturor măsurilor suplimentare necesare.
“Bulgaria și România au făcut tot posibilul, au pus în aplicare toate măsurile suplimentare, și mesajul meu către miniștri la Consiliul de joi (Consiliul Justiție și Afaceri Interne – n.r.) va fi să facă ultimul pas. Ridicați controalele și la frontierele terestre până la sfârșitul anului. O merită. A venit timpul”, a pledat Ylva Johansson.
Declarația comisarului european vine în contextul în care, în ultimele luni, au existat discuții intense despre aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
O serie de state membre au exprimat îngrijorări cu privire la capacitatea celor două țări de a controla frontierele externe ale spațiului Schengen, invocând problemele legate de migrația ilegală și corupția din sistemul judiciar.
Cu toate acestea, susținătorii aderării celor două țări la Schengen argumentează că România și Bulgaria au făcut progrese semnificative în combaterea corupției și criminalității transfrontaliere, iar aderarea lor ar contribui la consolidarea securității întregului spațiu Schengen.
Decizia finală cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen va fi luată de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne, care va avea loc pe data de 8 decembrie 2023, la Luxemburg.
Schengen: O zonă de circulație liberă cu provocări
Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă formată din 26 de state membre ale Uniunii Europene și 4 state non-UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
Această zonă a fost creată în 1985, prin Tratatul de la Schengen, cu scopul de a elimina controalele la frontierele interne dintre statele membre.
Schengen a devenit un simbol al integrării europene, facilitând liberul trafic de persoane, bunuri și servicii între statele membre.
Cu toate acestea, în ultimii ani, spațiul Schengen s-a confruntat cu provocări semnificative, precum creșterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.
Aceste provocări au condus la reintroducerea controalelor la frontierele interne în unele state membre, sub pretextul asigurării securității.
Criticii reintroducerii controalelor la frontierele interne argumentează că acestea afectează liberul trafic de persoane și bunuri și subminează principiile de bază ale spațiului Schengen.
De asemenea, ei susțin că reintroducerea controalelor la frontierele interne nu este o soluție pe termen lung, ci o măsură temporară care nu abordează cauzele profunde ale migrației ilegale și criminalității transfrontaliere.
De ce este importantă aderarea României și Bulgariei la Schengen?
Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen ar avea o serie de beneficii atât pentru cele două țări, cât și pentru întreaga Uniune Europeană.
Pentru România și Bulgaria, aderarea la Schengen ar însemna:
- Eliminarea controalelor la frontierele interne cu statele membre ale Schengen, ceea ce ar facilita libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor.
- Stimularea creșterii economice și turismului prin facilitarea comerțului transfrontalier.
- Consolidarea poziției celor două țări în cadrul Uniunii Europene.
- Îmbunătățirea imaginii celor două țări la nivel internațional.
Pentru Uniunea Europeană, aderarea României și Bulgariei la Schengen ar însemna:
- Extinderea spațiului Schengen, ceea ce ar consolida securitatea externă a Uniunii Europene.
- Îmbunătățirea cooperării între statele membre în combaterea criminalității transfrontaliere.
- Facilitarea traficului de persoane, bunuri și servicii între statele membre.
- Consolidarea integrării europene.
Concluzie
Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este un pas important pentru cele două țări și pentru întreaga Uniune Europeană.
Este esențial ca statele membre ale Uniunii Europene să ofere celor două țări sprijinul necesar pentru a se integra în spațiul Schengen și pentru a beneficia de toate avantajele acestui acord.
Sperăm că decizia finală cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen va fi una pozitivă, care va contribui la consolidarea integrării europene și la facilitarea liberului trafic de persoane, bunuri și servicii între statele membre.
**TAGS:** Schengen, România, Bulgaria, aderare, spațiu liber de circulație, Ylva Johansson, Consiliul Justiție și Afaceri Interne, frontiere, controale la frontiere, migrație ilegală, corupție, Uniunea Europeană, integrare europeană, libera circulație, creștere economică, turism, comerț transfrontalier, securitate, criminalitate transfrontalieră
