Scenariul sumbru al economiei românești: Investițiile străine sunt cheia supraviețuirii!

Mobilizarea unui volum mai mare de capital investit în companiile româneşti ar putea genera creşterea competitivităţii acestora, pentru un impact pozitiv în economie, au subliniat experţii participanţi la dezbatere. Conform studiului CONFIDEX S2 2024, susţinut de fondurile de private equity ROCA, Agista şi de CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, 34% dintre manageri spun că ar avea nevoie de suportul financiar al potenţialilor investitori, iar 29% spun că în următorii trei ani este foarte probabil ca aceştia să investească în compania lor.

„Este extrem de important să aducem capital la nivelul economiei reale. Trebuie găsite căi rapide prin care să aducem acest capital în companiile româneşti, astfel încât să se dezvolte şi să devină jucători relevanţi pe pieţele externe, să devină atractive atât pentru investitorii de retail de pe Bursa de la Bucureşti, dar şi pentru investitorii instituţionali de tipul fondurilor de pensii. Această nevoie reiese din analizele noastre care au în vedere un indicator al raportului dintre investiţiile private şi PIB. Din acest punct de vedere, indicele măsurat în România este de aproximativ 12 ori mai mic decât cel din Europa şi aproximativ de două ori mai mic decât cel din Europa Centrală şi de Est”, a declarat Andrei Cionca, co-fondator al fondurilor de private equity ROCA şi Agista şi iniţiatorul studiului CONFIDEX.

Deficitul bugetar: o sabie cu două tăișuri

Creşterea deficitului bugetar ar putea determina noi măsuri de ajustare fiscală în 2025, având în vedere posibila stabilizare politică ce ar urma după încheierea ciclului electoral de la sfârşitul acestui an, arată sursa citată. În acest context, resorturile creşterii economice pentru anii următori trebuie identificate şi activate, iar ajustarea fiscală trebuie gestionată astfel încât impactul asupra economiei să fie cât mai redus.

„Problema cea mai mare pe care o avem în economie în momentul de faţă este legată de situaţia fiscal – bugetară total nesustenabilă. Întrebările care intervin sunt cum vor arăta noile măsuri fiscale şi care vor fi efectele în economie? Pentru că, dacă economia, în 2024, a crescut pe primele 9 luni ale anului doar cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, în condiţiile în care am avut un deficit bugetar uriaş, care va fi impactul în economie odată cu implementarea acestor măsuri de reducere a acestui deficit. Ne putem aştepta ca partea de stimul fiscal să se atenueze”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank.

Serviciile de sănătate: Oaza de optimism în haosul economic

„Din sectorul serviciilor, segmentul serviciilor din zona de sănătate este cel mai rezilient la orice schimbare macroeconomică. Optimismul pleacă de la faptul că este o piaţă în continuă creştere. Ne uităm la 2023 şi vedem că piaţa a crescut în continuare faţă de anul trecut cu aproape 9% – 10%. Iar estimarea noastră este că anul acesta va înregistra acelaşi procent de creştere”, a declarat Fady Chreih, CEO Regina Maria.

Problemele economiei

Contractarea economiei europene, manifestată prin dificultăţi în industria auto şi o scădere a sectorului imobiliar, determină o atitudine rezervată şi chiar îngrijorări în rândul managerilor din industrie şi construcţii care sunt rezervaţi cu privire la evoluţia economiei în proporţii de 37%, respectiv 39%. Semnalele venite dinspre mediul de business românesc subliniază nevoia atragerii de investitori pentru susţinerea dezvoltării economice locale.

„Avem o dependenţă faţă de economiile din Franţa şi din Germania. Sunt încrezător că, printr-o înţelegere adecvată a acestor dinamici, vom identifica modalităţi de a ne repoziţiona strategic, de a stabili direcţii clare de acţiune şi de a implementa un program coerent de reconstrucţie economică sau de ajustare a măsurilor de investiţii şi dezvoltare. În contextul actual, reducerea deficitului bugetar reprezintă un pas esenţial pentru creşterea atractivităţii economiei noastre în faţa investitorilor străini”, a declarat Sorin Preda, fondator şi CEO Global Vision.

Incredibil, dar adevărat: încrederea în economie în scădere!

Ediţia a 11-a a studiului CONFIDEX a relevat o valoare a indicelui încrederii mediului de business în economie de 52, similară cu cea din primul semestru din 2024, în contextul în care evoluţia economiei nu a fost afectată major de evenimentele din cursul anului. În plus, colectarea datelor a fost realizată pe parcursul lunii octombrie şi înainte de aflarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din SUA şi primul tur al alegerilor din Romania.

În ceea ce priveşte aşteptările pentru anul viitor, gradul de relaxare a antreprenorilor români cu privire la evoluţia economiei naţionale scade, astfel că doar 29% dintre participanţii la studiul CONFIDEX s-au declarat relaxaţi, 37% precauţi şi 34% privesc cu îngrijorare către evoluţia economiei.

Cu toate că perspectivele sunt sumbre, România are totuşi potenţialul de a atrage capital străin, dar va necesita o strategie bine gândită şi implementarea unor măsuri fiscale care să încurajeze investițiile. Fără un plan coerent, economia românească riscă să trăiască un decade de stagnare, în care promisiunile de revitalizare se vor dovedi doar simple vorbe goale.

Concluzie: Soluții sau doar vorbe?

Pentru a evita criza economică, România trebuie să găsească soluții rapide și eficiente pentru a atrage investitori și a stimula dezvoltarea. Optimismul ar trebui să regenereze mediul de afaceri, dar când ne uităm la tendințele actuale, este clar că doar vorbe nu vor salva economia. Investiția în infrastructură, educație și sănătate sunt doar câteva dintre domeniile cheie care pot revigora economia românească.

Găsirea de soluții va determina viitorul economic al țării. Investitorii așteaptă semnale clare din partea autorităților, iar dacă acestea nu vor veni, țara noastră ar putea asista la o exod economic fără precedent.

Rămâne de văzut dacă România va reuși să abordeze aceste provocări și să creeze un mediu favorabil pentru investiții sau dacă se va afunda și mai mult într-o criză economică de amploare.

În cele din urmă, vrem să știm: este România pregătită să facă față provocărilor economice sau va continua să rămână pe marginea prăpastiei?