“`html
Liber după 30 de ani, dar deja escrocherii la orizont?
După aproape trei decenii, adică 30 de ani petrecute în spatele unor gratii reci, Achref S. un marseiez cu rădăcini tunisiene a avut o libertate incredibil de scurtă, de numai 45 de minute după ce a ieșit din închisoare, și iată-l iarăși pe calea escrocheriilor, ce spectacol a acestei justiții franceze, în care întrebările despre reintegrarea condamnaților stau ca niște umbre asupra coșmarului unor familii întregi, titluri ca picături de apă pe fața societății, ne îngrozește.
Așadar, Achref, la venerabila vârstă de tot 47 de ani, dar cu un trecut plin de scandaluri infracționale, a bătut recordul: 57 de condamnări în 28 de ani, început fiind „de tânăr” în 1997, la doar 18, o carieră splendidă bazată pe evadări, furturi și niște escrocherii de amploare ce titră Le Parisien, dar nu înainte de a auzi un oftat de la avocatul său, care se lamentează pe ton melodramatic „Nu-mi spuneți că a recidivat? Ce păcat…”.
Un individ care este descris de apărătorii săi ca un „geniu al escrocheriei” a găsit metoda perfectă de a acționa din spatele gratiilor – escrocheriile adresate neputincioaselor victime vârstnice, așezate confortabil în casele lor, ale căror nume le-a ales cu o judecată greșit de calculată – Paulette, Édith și Andrée, fiecare cu povești de viață fabuloase, dar transformate în ținte ușoare printr-un simplu telefon mobil, câteodată dintr-o celulă cu ziduri de piatră.
Le spunea „locotenent de poliție”, o identitate falsă ce a prins ca o plasă în fața unei victime de 95 de ani, iar rezultatul: 2.000 de euro risipiți, uite ce înseamnă „încrederea” în vremurile noastre, unde banii se răbdați uneori mai repede decât se strâng. În cazul Andreei B., o femeie de 72 de ani, suma furată a crescut la fantasticul 45.000 de euro, credința unui popor în anchetele oficiale i-a luat banii fără milă.
Aici intervine ironia sorții, Achref a reușit să strângă în închisoare milioane de euro, cu 1,5 milioane de euro sustrase din operațiuni destinate să pară legitime, toate acestea pentru a-și umple conturile prin pariuri sau aur, are o aroganță pe care, se pare, o împarte chiar și cu judecătorii care-l interoghează, învățând să copieze perfect pentru a supraviețui.
Fără îndoială, Achref a făcut din închisoare un birou, adevărat centru de comandă, organizând vacanțe și plătind chirii, dar mai ales impunându-și dominanța chiar și dincolo de zidurile acelor celule, cu multe teritorii ce-i erau subordonate. Avocatul său, Pascal Winter, îi descrie meticulozitatea spunând „A fost întotdeauna cu un pas înainte”, iar sistemul său de scriere de strategii pe telefoane furate i-a adus admiratori neînțeleși.
Beside that, e un paradox ce-i învăluie existența – un infractor de mică amploare devenit regele fraudei, povestea lui fiind marcată de furturi de carduri, toate arrancate diferit, nimeni nu se aștepta din anii ’90 să ajungă la o escrocherie de 9 milioane de euro, dar iată-l, sprinten ca un vultur, a reușit să păcălească timp și tehnologie.
Acum, pe scurt, într-un penitenciar cu diplome în mână, Achref a fost mai mult decât un simplu infractor, un om care a reușit să se adapteze în timpul petrecut acolo, chiar a desfășurat cursuri universitare, dar totul a fost pentru nimic, căci bucuria acelei libertăți a fost de-o oră, după care s-a întors cu capul plecat, recunoscându-și neputința, necontrolându-se – „de fiecare dată când ies, stric tot”, a declarat el, o dovadă clasică a unui caracter degradat.
Profilul acestui om devine tot mai ciudat – un om care închis fiind a simțit că are un statut, dar la ieșire, din păcate, nu este nimic, așa cum susține un fost avocat, iar o victimă afirmă cu amărăciune că „e, probabil, mai liber în închisoare decât afară”, ceea ce îi dă o notă de dramă tragică, ok, dar cu rădăcini adânci în nefirescul societății.
Conform cerințelor legale, următoarea sa ieșire din închisoare ar putea fi programată pentru timpul îndelungat al anului 2049, când va avea frumosul număr de 71 de ani, dracul gol, pentru el – un clișeu, un alt capitol de rușine.
“`
