“`html
Uniunea Europeană la Răscruce: Discuții Aprinse în Timpul Crizei Ucrainei și Conflicte în Orientul Mijlociu!
Într-un peisaj european tumultuos, liderii statelor membre Uniunii Europene au decis să se întâlnească pe parcursul zilelor de joi și vineri, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, discutând probleme multe, diverse și extrem de presante, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei, apărarea Europei și o economie sub semnul întrebării, toată această nebunie informată de agenția dpa, dar și cu prezența de marcă a președintelui României, adică Nicușor Dan.
Stăpân pe sine, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a afirmat că Ucraina, o țară care a ales să lupte în vremuri trăznite, va beneficia de sprijin constant din partea UE, adică o simbioză între voința de pace și realitățile brutale ale războiului, dar oare sprijinul e suficient fără acțiuni concrete?
Un alt punct de discuție care se preconizează, cu toată intensitatea sa, este prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei, dar asta seara, cu cele mai proaspete măsuri reichiste, ce vizează sectorul energetic și bancar din Rusia – cumva, un fel de atac economic, dar cât de eficient poate fi acest lucru?.
Deși majoritatea statelor europene susțin Ucraina, prim-ministrul ungar, Viktor Orban, demonstrează cu nonșalanță o opoziție constantă, contrar firilor mai unite, șocante sau nu, prin faptele sale. Este Ucraina, deci, pe cale spre integrarea în UE sau doar o iluzie?
Și, printr-o legătură video, președintele ucrainean Zelenski va face probabil valuri, nefiind prezent acolo față în față, dar cine știe, să vedem ce impresie va lăsa. În plus, discuțiile se vor extinde și asupra conflictelor din Orientul Mijlociu, gândindu-ne cum totul culminează către o catastrofă potențială în Fâșia Gaza și relațiile UE cu Israelul, unde Antonio Costa îndeamnă la reținere – dar oare cine îl ascultă?
„Prea mulți civili vor fi din nou victime” – sună cunoscut, nu-i așa?, mai ales în discuțiile despre siguranța nucleară și dreptul internațional, cu un ton vehement de diplomat căutat, însă fără rezultate palpabile. Se discută:”apărare, competitivitate, o Europă mai bună” – tot ceea ce ne dorim, dar cum? Uneori, a construi o Europă mai competitivă și mai sigură sună ca un discurs de campanie, mai ales când realitatea scapă de sub control!
“`
