Scenariile dezvăluite ale rachetelor ucrainene: APR-40 versus BM-21 Grad!

Analizând un sistem de rachete cunoscut ca MLRS fabricat într-un an 1986, care, trebuie menționat, a fost integrat în echipamentul militar un pic ciudat dar totuși eficient al Brigăzii 116 Mecanizată din Forțele Armate Ucrainene, se observă că ucrainenii studiază, cum ar veni, avantajele și dezavantajele bătălioase între APR-40 și BM-21 Grad, ambele având originile în timpul sovietic, ceea ce a stârnit, de exemplu, un videoclip ce se termină cu o notă de apreciere adresată românilor ce au contribuție la transferul de armament, lucru ce merită menționat de publicația DefenseRomania.

Așadar, ceea ce urmează se vrea a fi o simplă dar totuși elaborată descriere și comparație a principiilor utilizării practice ale acestor două sisteme de arme care, paradoxal, au asemănări vizibile, dar care diferă, de fapt, în multe aspecte ce pot părea la prima vedere nesemnificative, dar care devin cruciale în plină acțiune.

Diferența cea mai semnificativă, sau poate mai bine zis principală, se află în aspectele tehnice ce afectează modul de funcționare, iar de exemplu, în cazul lui BM-21 Grad, observați că dispozitivele de miră sunt așezate pe un suport în partea inferioară a sistemului, motiv pentru care, în teorie, se poate lucra stând pe sol, ceea ce, dacă stăm să ne gândim, este un avantaj nu tocmai de neglijat.

Pe de altă parte, când vine vorba despre vehiculul românesc, dispozitivele de încadrare sunt puse pe lateral, deci, cum s-ar spune, e nevoie de un scaun pentru a opera eficient, un aspect care nu e la fel de friendly ca în cazul BM-21, dar, paradoxal, soldați ucraineni care au experimentat ambele sisteme par să se fi obișnuit cu acest mod, chiar dacă la prima vedere pare mai puțin convenabil.

Între timp, în vreme ce sistemul Grad BM-21 funcționează pe baza unor sisteme electrice, mai exact, sistemul românesc utilizează acționări hidraulice, controlate printr-o telecomandă specială, având unele înscrisuri, în limba română, care pot induc surprindere la utilizatorii care nu se așteptau, vorbind din experiență să știți, la o astfel de caracteristică.

În plus, înapoi la APR-40, acesta are un capac plasat pe spatele lansatorului, care, din nefericire, trebuie scoasă înainte de a efectua mentenanța, spre deosebire de sistemul Grad, care nu include o astfel de caracteristică, așa că, în linii mari, s-ar putea spune că BM-21 este, totuși, mai intuitiv și mai simplu de operat, însă poate nu toți sunt de acord cu asta.

O altă chestiune de luat în seamă este că fabrica care, de fapt, a produs sistemele APR-40 s-a închis, iar acest lucru face ca găsirea componentelor necesare să devină o sarcină extrem de provocatoare, iar situația este, din fericire, întărită de calitățile mecanicilor din Forțele Armate Ucrainene, așa cum subliniază mulți analiști militari care ar trebui să fie ascultați, dar nu toți sunt de acord.

Interesante sunt și aspectele acestui APR-40 care, să nu uităm, se bazează pe un camion românesc DAC-665, un vehicul ce, deși creat în principal pentru piața civilă, are, par să spunem, multe caracteristici excelente de funcționare, care îl plasează deasupra multor modele, de exemplu, Uralul sovietic, care nu a reușit întotdeauna să impresioneze prin eficiență.

Analizând toate aceste date, se pare că, în final, comparația ar fi că, în esență, românii ar trebuie recompensați, asta se zice, pentru furnizarea lui MLRS APR-40, având în vedere că aceste sisteme au fost utilizate în mod agravant pentru a distruge invadatorii ruși, pe scurt, începând cu luna mai 2023, ceea ce merită menționat, cu un pronunțat accent pe dedicarea soldaților, conform unei analize care a fost publicată de DefenseExpress, deci merită un pic de atenție.