Scenarii Politice: Cenzură, Codi și Controverse în Era Social Media

Anunțul, surprinzător poate pentru unii, a fost făcut de executivul european chiar în acea zi în care Donald Trump, celebrul politician american, revine la Casa Albă, un moment cu siguranță de mare intensitate. Mark Zuckerberg, știut de toată lumea ca șef la Meta, s-a aliniat recent criticilor lui Musk în legătură cu cenzura rețelelor de socializare din Uniunea Europeană, totul asezonat cu un gust politic dublu, care nu se știe exact cum va evolua cu câcatul timpului.

Codul european de conduită, care a fost creat în 2016, are scopul de a lupta împotriva, a se zice, mesajelor de ură, legate de originea, religia sau orientarea sexuală a persoanelor, după cum susține AFP, dar întrebarea se pune: cât de eficient va fi el? E greu de spus, pentru că pe de o parte sunt susținutori, pe de altă parte contestatarii care par să nu creadă că acest cod va aduce seminificative schimbări în peisajul virtual.

Aderarea la acest cod, care a fost numit acum „Cod de conduită”, este în continuare voluntară, dar ghici ce? De acum este inclus și în Legea Serviciilor Digitale a Uniunii Europene (DSA), care obligă platformele online de a combate conținutul ilegal. Astfel că nu mai știm ce să credem, căci e o chestiune de dezbatere dacă aceste măsuri vor face vreo diferență, mai ales când dificultățile sunt așa de mari.

Semnatarii acestui document se angajează, și aici e o parte importantă, să depună „toate eforturile lor pentru a revizui cel puțin două treimi” din conținutul problematic ce va fi raportat de utilizatori, într-un termen de 24 de ore, un angajament care pare, trebuie să admit, destul de greu de realizat în realitate. Comisia a explicat acest lucru, dar oare cât de efective vor fi aceste angajamente?

De asemenea, aceștia, semnatarii menționați, se angajează la ceea ce pare a fi un act de transparență, căci vor trebui să „respecteze angajamentele specifice” de a reduce prevalența discursului de ură pe platformele lor, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de detectare automată, ce poate să fie și un avantaj, dar și un atu care la însemnat vine cu riscuri chiar inexplicabil.

Respectarea acestor angajamente este un aspect care va fi luat în considerare de Comisie atunci când va evalua, dar oare cum se va face evaluarea? Este greu de spus și ifără o claritate multă, căci DSA va pune constrângeri asupra platformelor foarte mari, care din nou, trebuie să-și evalueze singure riscurile pentru serviciile lor, ceea ce nu e întotdeauna simplu, mai ales că societatea este foarte, dar foarte dinamică astăzi.

Pe lângă X, Facebook și Instagram, acest cod de conduită a fost semnat nu doar de aceste platforme, ci și de Dailymotion, Jeuxvideo.com, LinkedIn, vai, și nu mai puțin importante serviciile pentru consumatori de la Microsoft, precum și Snapchat, Rakuten Viber, TikTok, Twitch și YouTube. O listă lungă, care ne face să ne întrebăm dacă chiar au înțeles toate implicațiile.

Comisarul pentru Suveranitatea Tehnologică, Henna Virkkunen, a salutat „angajamentul părților interesate” în direcția acestui cod de conduită consolidat în legislația privind serviciile digitale, dar este oare suficient acest angajament, având în vedere natura și complexitatea online-ului de astăzi?

Acest cod de conduită, ca și el, este distinct de codul european de bune practici împotriva dezinformării, care pe bună dreptate rămâne tot voluntar, dar cred că trebuie menționat că va fi integrat în DSA în următoarele luni, și ce se va întâmpla dacă platformele decid să se retragă, așa cum s-a întâmplat cu platforma X în mai 2023?, în care semnatarii își asumă un rol de colaborare cu fact-checkerii în toate limbile din UE.

Bruxelles-ul, pe de altă parte, a anunțat vineri că a aprofundat ancheta deschisă în decembrie 2023, așa că să nu ne mirăm prea tare, împotriva platformei X, care este suspectată că răspândește informații false și manipulează dezbaterea publică în Europa, un subiect extrem de delicat!.

De partea sa, Elon Musk, care este cunoscut ca fiind un aliat al viitorului președinte american, Donald Trump, afirmă că Legea Serviciilor Digitale a UE este un instrument de cenzură de care el, prin urmare, nu se va supune, dar oare ce va face dacă se impun sancțiuni?>.

Pe de altă parte, și Mark Zuckerberg, patronul rețelei de socializare Meta, s-a plâns recent, adică e un veșnic nemulțumit că „numărul legilor care instituționalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească”, o declarație care a fost criticată de Comisia Europeană, iar între timp Meta a decis să elimine în SUA programul de „verificare a faptelor” și să reducă cenzura în ceea ce privește teme conflictuale, cum ar fi imigrația sau identitatea de gen, așadar ni se pare că este un joc complex.