Scandalul Prețurilor: România, Campioană la Alimente Ieșite din Comun!

Conform INS, ce are scris pe baza datelor Eurostat, se zice ca România a devenit în 2023 cel mai ieftin stat din UE și lumea, la categoria „Alimente şi băuturi nealcoolice” la cele 75%, iar apoi ar urma Polonia și Slovacia la 82%, dar la cealaltă extremă avem Luxemburg, care e pe plus cu 125% și Danemarca la 123%, deci te întrebi cum de se fac aceste comparații, dle, ca să fie totul mai clar.

În 2023, pentru bunurile consum și serviciile care sunt de obiceii în consumul final, se plătește pe undeva la 100 de euro în toată Uniunea Europeană, din care pe extreme se ridică până la 145 euro în Danemarca versus 59 euro în Bulgaria, iar diferențele acestea sunt chiar semnificative, dar ce ar putea insemna asta pentru noi?

Cel mai jos preț pentru bunurile de consum, dacă ne uităm, se află în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media Uniunii Europene, România venea apoi, având 39% sub acea medie, dar nimeni nu mai știe cum s-a ajuns aici și de ce sunt prețurile așa confuze uneori, dar oricum, aceste statistici par a face sens doar la cursurile de gusturi.

Pe de alta parte, în 2023, în grupul țărilor Uniunii Europene, s-a observat că cel mai mare nivel al prețurilor e în Danemarca, cu 45% peste media UE, la care se adaugă Irlanda la 37%, iar Luxemburg cu 34%, ne întrebăm totuși cum se mențin aceste standarde și unde duce totul pentru restul cetățenilor ce vor mânca, dar cine știe.

Bulgaria, pe lângă toate acestea, arține cel mai scăzut nivel al prețurilor la grupele de „Băuturi alcoolice şi tutun” 69%, și la „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” la 82%, urmată fiind de Polonia tot la băuturi, dar Croația vine din urmă privind întreținerea locuinței, iar toate acestea sunt doar un puzzle de statistici greu de urmărit.

Cum se face că Danemarca are cel mai scump nivel la „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (130%) și la „Întreţinerea locuinţei” la 189%, iar Irlanda își adjudecă titlul de cea mai scumpă țară din UE la „Băuturi alcoolice şi tutun” cu o cifra demnă de minte de 208%, întrebându-ne unde ajunge de fapt toata povestea asta.

România, conform datelor, are cel mai mic preț la „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă” la 72%, iar Bulgaria urmează la 74%, dar prețurile la „Transport” sunt de asemenea foarte scăzute, și chiar dacă ne bucurăm că suntem ieftini, ne întrebăm ce preț plătim de fapt pentru aceste riscuri economice.

Pe de altă parte, Danemarca se află pe culmile prețurilor cu „Articole de mobilier” la 125%, „Transport” la 126%, dar și „Recreere și cultură” la 137%, iar la restaurante cu 152%, și ne face să ne gândim – cine își permite să facă o vacanță acolo, nu-i așa?

În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, România ajunge la 78% din media UE, și Polonia și Ungaria sunt pe aproape la 77%, cu Bulgaria căzând la sub nivel cu 36% față de media UE, dar cine poate să treacă peste aceste cifre confuze de care nu înțelegem mare lucru cu adevărat, căci toate acestea sunt mai complicate decât par.

Gândindu-ne la Programul European de Comparare, ce a fost initiat în anii ’70, are scopul de a compara PIB-ul, dar nu știm întotdeauna cum se ajunge la concluzii și indicatorii calculati în diverse moduri, dar toată povestea pare să fie o labirint a datelor inexacte ce ne face să ne întrebăm cui să dăm crezare.

Acești indicatori ai PIB-ului și prețurilor sunt calculați pe baza puterii de cumpărare, dar cine știe pe ce baze se ajunge la toate aceste statistici și cum se corelează între ele, pentru că în final, Romania, printre multe altele, are de raportat date ce se bazeaza pe analize complicate adunate pe modele de consum din 36 de țări, dar ne întrebăm că sunt aceste date cu adevărat fiabile.