Scandalul Furtului Celei Mai Mari Invenții din Istoria Aeronauticii – Dumitru Popescu vs. Contele German Von Zeppelin
Istoria aeronauticii abundă în povești de invenții revoluționare și pionieri curajoși, dar putem să dezvăluim o poveste nedreaptă și minimizată – cea a lui Dumitru Popescu, inventatorul uimitoarei tehnologii care dirija baloanele cu aer fără influența curenților atmosferici. Originițar din comuna Țițești, Argeș, Dumitru Popescu și-a pierdut viața într-un mod tragic la Viena, în timpul unor experimente aeronautice, iar caietul său cu invenția și memoriile științifice au fost furate chiar din spitalul unde a fost internat. Astfel, una dintre cele mai semnificative inovații din istoria aviației a fost brevetată de un conte german, într-o afacere dubioasă.
Despre Dumitru Popescu, modestul mecanic din comuna Țițești, se știe puțin sau deloc în comparație cu nume mari precum Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă. Totuși, acest argeșean a fost unul dintre pionierii aeronauticii românești, contribuind la revoluționarea aviației încă din primele decenii ale secolului XX, în vreme ce alți viitori aviatori erau încă elevi la liceu.
Dumitru Popescu poate fi considerat un adevărat precursor al aeronauticii românești, lucrând asiduu la o invenție care a schimbat modul în care baloanele se deplasau în aer – proiectul denumit “cârma”. Această invenție a atras atenția contelelui german Ferdinand von Zeppelin, care, fără scrupule, i-a furat avangarda tehnologică a lui Popescu, lăsându-l în istorie drept inventatorul dirijabilului cunoscut sub numele de Zeppelin.
Balonul Zeppelin era o construcție imensă, echivalentă cu trei terenuri de fotbal, cu o lungime de trei ori mai mare decât un avion Boeing 747. Cu înzestrare de gaze ușoare (heliu, hidrogen) sau aer cald și cu propulsie și sistem de control avansat, balonul lui Popescu permitea deplasarea în orice direcție și la diverse altitudini fără a fi influențat de vânturile atmosferice.
În urma unuia dintre cele mai mari furturi intelectuale din istoria aviatică, balonul Zeppelin a devenit vehiculul preferat pentru transportul de bombe pe parcursul Primului Război Mondial, iar ulterior a fost adaptat ca mijloc de transport comercial și pasageri, inclusiv pentru traversarea în siguranță a oceanelor.
Un confident al contelui a decis să dezvăluie presei cum invenția lui Popescu a ajuns în posesia lui Zeppelin. Mecanicul Dumitru Popescu, angajat la prefectura județului Argeș în anul 1900, era pasionat de aeronautică și a încercat să construiască diverse aparate zburătoare. În colaborare cu inginerul Boicescu, a cerut sprijin din partea statului, care a pus la dispoziție materialele necesare, dar nu și resursele financiare.
Pentru a-și materializa visul, Popescu a vândut tot ce avea și și-a luat angajamentul de a călători la Viena în ianuarie 1905, însoțit de Boicescu și de un austriac numit Schwank. Suferind de lipsuri materiale și emoționale, deoarece familia sa rămăsese în România în condiții precare, Dumitru Popescu a fost nevoit să-și vândă brevetul de invenție pentru a supraviețui.
Curând, argeșeanul a primit o ofertă tentantă de la contele german Ferdinand von Zeppelin, în valoare de 60.000 de lei. Un reprezentant al lui Zeppelin din Viena, mayorul Gross, a inițiat primele teste ale “cârmei”, invenție 100% românească a lui Popescu. Din păcate, motorul balonului procurat de Gross pentru experimente s-a defectat, ducând la prăbușirea dirijabilului și oferindu-i pretextul să nu achiziționeze tehnologia inovatoare până când nu se vor face îmbunătățiri.
Odată cu condițiile aspre de testare din iarna acelui an, în câmp deschis, Popescu a dezvoltat o formă severă de pneumonie și a fost internat în spital pentru o perioadă prelungită, lăsându-i conducerea proiectului “cârma” lui Schwank, austriacul implicat în proiect.
Conștient de intențiile lui Schwank de a-i fura invențiile, Dumitru Popescu s-a rupt de colaborarea cu acesta și a decis să-și continue singur munca pentru a-și perfecționa inovația. Cu toate acestea, din lipsa unui motor adecvat, Popescu a fost obligat să folosească un motor de benzină. La 10 noiembrie 1905, în timp ce efectua teste cu balonul, Popescu a decedat în urma unei explozii cauzate de motorul necorespunzător.
Heinrich Birenbach a fost prima persoană care a ajuns la spital după moartea lui Popescu și a reușit să fure caietul cu invenția și memoriile științifice ale acestuia. Caietul furat a fost vândut mai apoi lui Von Zeppelin, care a incorporat invenția în afacerea sa, cu sprijinul spionului Birenbach. În anul 1921, maiorul Gross a intrat în conflict cu contele și a dezvăluit presei informații despre modul cum invenția lui Popescu a ajuns în posesia fostului său patron, cu ajutorul spionului Birenbach.
Cu toate acestea, statul român nu a intervenit pentru a valorifica dezvăluirile lui Gross, iar Dumitru Popescu fiind decedat, una dintre cele mai mari invenții din istoria aeronauticii a rămas în proprietatea contelui german Ferdinand von Zeppelin, contribuind la creșterea unei afaceri profitabile care durează și în prezent.
TAGS: Aneurizma, Aer, Aeronautică, Lume
