“`html
Saga scandalosului an universitar la Universitatea București – Masteratul abolit aproape de start, studenți revoltați!
O situație de maximă tensiune, cum greu mai găsim în peisajul academic românesc, s-a desfășurat ca un veritabil spectacol de neputință și indignare, cu tensiuni crescute la Universitatea București unde rectorul Marian Preda a decis să abolească, așa, pe neașteptate, un master „unic în România”, coordonat de prof. dr. habil. Madeea Axinciuc, pe subiectul „Studii religioase – Texte și Tradiții”, un lucru care era așa bine dedicat studiului academic al fenomenului religios, pătrunzând adânc în tradițiile celor mai mari gânditori, precum Mircea Eliade.
Rectoratul, cu o întorsătură de ironie, susține că nu s-ar fi adunat numărul necesar de studenți, neavând cum să treacă acest prag minim iar austeritatea joacă iarăși un rol nefericit în povestea noastră, să ne fie de folos sau ba.
Cu toate acestea, 15 studenți au reușit să treacă un examen de admitere extrem de riguros, iar în fața acestora, rectorul Marian Preda a venit cu acea eclipsare de cer în care cerințele sunt minimum 20 de studenți, un paradox al educației, mai ales cu atâtea taxe deja achitate!
„Decizia este un abuz”, spune prof. Madeea Axinciuc! Proteste în lanț!
Drept urmare, studenții, dar și profesorii nu au ezitat să își exprime indignarea, și au pus repede umărul, aplaudând refuzul studenților de a fi redistribuiți cum vor profesorii sau cum vrea conducerea, la întâmplare, pentru alte programe de masterat, care, cine știe, poate nici măcar nu răspund intereselor lor! Aici, aflăm din gura profesorului coordonator că „decizia este abuzivă” având în vedere că aceștia au confirmat locul, au plătit suma și, pe scurt, au investit timp și efort în a se pregăti!
Rectoratul dintre proteste nu pare să răspundă, iar profesorii s-au decis s-o ia pe calea memoriului către MEC pentru a arăta că și-au pus toate forțele în a susține studenții care vin mereu cu drepturi depline.
Ca să fie clar, colegii masteranzi din anul II nu au stat cu brațele încrucișate și au înfipt și ei un memoriu, semn că solidaritatea e cheia în aceste momente dificile.
Relația dintre economii și performanță în învățământul superior
Schimbările drumului către educația superioară sunt de-a dreptul halucinante, căci nimeni înțelege de ce criteriile economice trec înaintea celor de performanță în cercetare! Masteratul de „Studii Religioase – Texte și Tradiții”, așa cum povestim, e unicul care aduce pe masă studiul academic neconfesional al marilor religii, cu acces la texte fundamentale, o adevărată comoară pentru oricine e pasionat de acest domeniu!
Și uite cum s-a întâmplat! Din 2010, Programul s-a dezvoltat de la an la an, nu s-a pus niciodată problema de a crea doar pentru numărul de candidați, ci pentru a educa în profunzimea talentele și pasiunile acelei niche, atrăgând astfel studenți cu adevărat dedicați! Dar horror-ul nu se termină aici, căci și internaționalizarea educației devine un demers precar în fața acestei măsuri radicale.
Un exemplu de absurd și ignoranță în sistemul educațional
Mai știm că se impun standarde nici măcar discutabile, cum ar fi cerința de 20 de studenți la admitere și minimele 17 interzise la licență fiecărei lecții. Un sistem așezat pe niște pași greșiți, în care, pe la colțuri, se vorbește despre mastere strategice care vin și pleacă mereu, fără ca cineva să clarifice cum e posibil acest haos administrativ.
Inclusiv studenții nu sunt protejați de astfel de absurdități administrative, iar marea întrebare rămâne: „Spre ce ne întoarcem?” spune un student afectat, cu o dorință neîmplinită de a pătrunde în tainele fenomenului religios, subliniind un tip de injustiție care, poate, uneori scade calitatea educației.
„Numărul de 15 studenți e semnificativ”, strigă dascălii alarmându-se de o astfel de decizie neloială. Dar oare cine are timpul să asculte, când banii și cantitatea par să fie singurele chestiuni relevante, distrugând astfel viitorul cercetării? Marele paradox continuă…
“`
