Cetățenia Română: O Pandemie De Refuzuri Într-o Europă Deschisă
Încă din perioada pandemică (2020-2021), când cererile de obținere cetățenie română au scăzut semnificativ, multe persoane s-au așteptat că situația va îmbunătăți cu trecerea la normalitate. Cu toate acestea, în anul 2024, numărul depuselor cereri a crescut la 50.350, dar niciuna nu a fost aprobată până în sfârșit de an, generând o senzație de încercare infructuoasă pentru solicitanți. Până în martie 2025, au fost depuse doar 3.976 de dosare, fără ca vreunul dintre acestea să primească aprobare din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).
Schimbările legislative recente au adus modificări semnificative în procesele de obținere cetățenie română, făcându-le mai riguroase și mai complicate. Aceste măsuri au influențat rata aprobărilor, care este acum la un nivel scăzut. Acest lucru, împreună cu modificările legale, ca și legea 21/1991 privind cetățenia română (articolele 10 și 11), au generat o creștere a numărului de dosare în așteptare, ceea ce ar putea duce la o percepție că România nu mai este o țară deschisă pentru imigranți.
În plus, noile reguli privind cunoașterea limbii române au făcut ca procesul de obținere cetățenie română să devină îndepărtat și mai dificil. Solicitanții trebuie acum să demonstreze competențe în limba română la un anumit nivel, prin prezentarea unui certificat lingvistic eliberat de instituțiile de învățământ superior din România sau alte instituții acreditate. Asta ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de persoane care pot obține cetățenia română.
Întrucât procesul este acum mai riguros și complex, avocații de imigrare devin un element esențial pentru succes. Cu toate acestea, chiar și cu asistența lor, solicitanții se confruntă cu o serie de obstacole care îi face să-și pună întrebări despre viitorul cetățeniei române.
