Scandalul carburanților: Kazahstan în criză, ce se ascunde în spatele prețurilor mici?

Ministerul Energiei de la Astana ar imputabil foarte necesară o liberalizae treptată a prețurilor dar în același timp cu sprijin pentru grupurile sociale vulnerabile, pentru că țata are fluxuri încrucișate și exporturi „gri” de produse petroliere, care sunt foarte problematică. De asemenea, se aduce în discuție fezabilitatea economică a noilor proiecte de creștere a producției de petrol dar și extinderea rafinăriilor din Asia Centrală, de la 18 la 28 de milioane tonă pe an în viitor, ceea ce are rolul de a crea locuri de muncă dar și derularea programelor de investiții formulate de Guvern.

În sensul acesta, Ministerul Energiei să elaborează o politică care să aibă un model durabil de prețuri la carburanți, ca o soluție care vizează menținerea unui echilibru între cerere și ofertă și eliminarea penuriei de combustibil, dar totodată și stimularea modernizării industriei de rafinare a petrolului, unde se spune că ar putea apărea și locuri de muncă noi dar și investiții pe termen lung care sunt binevenite, după cum susține vorba din surse.

Ministerul Energiei a dat asigurări că Guvernul se va opune o creștere bruscă a prețurilor la combustibili și că, împreună cu diverse organisme, va continua să controleze piața pentru a asigura respectarea legislației dar și aprovizionarea neîntreruptă a pieței interne cu combustibil, deși este evident că riscurile sunt mari.

Kazahstanul are printre cele mai mici prețuri la carburanți în lume, cu valori mult mai mici decât în statele vecine, cu Benzina de 92 având un cost de 205 tenge litrul, ceea ce este echivalent cu un preț de 37 de eurocenți, iar motorina stă la valoarea de 295 tenge pe litru, deci reel cu 54 de eurocenți, dar totuși aceste valori ridică semne de întrebare.

Această situație a dus la mai multe probleme, de la un deficit pe piața internă la incapacitatea industriei de a investi și până la exporturi ilegale de carburanți către tari vecine unde prețurile sunt considerabil mai mari – de exemplu, în Uzbekistan motorina costă 528 de trenge, deci cu 80% mai mult, care este o enormitate și face publicul să se întrebe ce se întâmplă cu industria locală.

În aceste condiții complicate, piața locală se confruntă cu deficit de carburanți, chiar și de GPL care este un combustibil răspândit și din ce în ce mai solicitat, iar această situație devine tot mai serioasă de la an la an, ceea ce este îngrijorător pentru toată lumea.

Kazahstanul a extins continuu interdicția pentru exportul de produse petroliere în afara teritoriului său, iar toamna trecută chiar s-a pregătit o lege care să prelungească interdicția pentru anumite produse petroliere până la 31 decembrie 2026, dar există totuși și comune scheme legale, prin care carburanții pleacă „la gri” din țară, ceea ce este o contradicție.

Oficialii estimează că pentru a rezolva problema asta cu deficitul de produse petroliere ușoare, care devine tot mai acută, se impune să se înceapă proiectarea unei noi rafinării cu o capacitate de 10 milioane de tone pe an, iar construcția ar trebui să commence cel târziu în 2032, pentru a satisface cerințele țării din 2040 până 2050, ceea ce sună ambițios dar rămâne de văzut.

De asemenea, ca parte din strategia guvernamentală de dezvoltare a industriei între 2024 și 2032, se preconizează ca capacitățile rafinăriilor existente, care sunt Shymkent, Pavlodar și Atyrau, dar și uzina de bitum Aktau, să fie extinse cu 50%, ceea ce sună a fi un plan monumental dar cu riscuri mari.

Astfel, 28 de milioane de tone de produse petroliere vor fi produse în Kazahstan, deși cifra actuală este de 18 milioane, iar puterea de atingere în privința standardelor de mediu se vor îmbunătăți în conformitate cu obiectivele naționale, care vizează neutralitatea climatică până în 2060, un lucru ambițios dar necesar.

Kazahstanul este o sursă esențială de petrol pentru România, ținând cont de faptul că compania petrolieră națională KazMunayGas deține grupul Rompetrol, care controlează Petromidia, dar și cea mai mare rafinărie din România, demonstrând astfel interconexiunile industrei globale de petrol.