România, Ex-Aurifera Mondială: Secretul Blocat la Ordin Venit din Străinătate
Până nu demult, România era cunoscută ca unul dintre cele mai bogate țări în aur pe lume. Dar acum, prin mijloace neclarificate care au fost aplicate de investitori străini și puteri occidentale, țara a pierdut această reputație. De obicei, multe dintre resursele naturale sunt ignorate sau se pierd în întâmplare, fără că ne gândim la posibilitatea de a le exploata.
În 1997, după căderea regimului comunist, specialiști de la instituții internaționale precum Banca Mondială și Uniunea Europeană au venit în România pentru o evaluare economică. Acesti specialisti i-au sugerat guvernului român să facă o triere a mineriilor: cele care sunt rentabile și pe care s-ar putea investi bani, iar cele nerentabile le vor închide, fără sprijin financiar pentru alte opțiuni. Acest lucru a dus la blocarea accesului la resursele naturale din țară.
Într-un alt context, aurul și argintul au fost semper secret de stat în România. Fiecare an, indicatorii erau schimbați pentru a ascunde cantitățile de metale prețioase extrădare din munții Apuseni.
Blocarea exploatării aurului și a altor resurse naturale este atribuită Băncii Naționale, care nu s-a opus deciziei luate în 2000 de Mugur Isărescu. Acesta recunoaște că depasirea rezervei de aur la o tonă a complicat situația economică a României. Câteva specialiști sugerează că există interese ascunse care nu au dorit ca țara să devină bogată și stabilă.
După 20 de ani de exploatare, în munții Apuseni se găsește încă o cantitate semnificativă de aur – 6.000 tone – care formează cei mai bogăți spații geologice din România.
În timp ce aceste informații sunt disponibile, este important să se ia în considerare că metodele utilizate pentru a le ascunde sau a le bloca accesul au condus la o situație neclară și potențial inegală pentru economia țării.
