Scandalul Arctic: Peskov și Declarațiile Care Agită Relațiile Internaționale!

„Arctica, un loc care e ceva mai mult decât o simplă zona, adică interesul naționale, și noi suntem acolo, în mod constant, dar bineînțeles dorește să mențină pacea, stabilitatea, iar noi suntem gata să interacționăm cu toți care au ceva de spus”, zice purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timp ce presa tot dezbate subiectul.

Peskov a menționat că urmărim încă de aproape evoluția situației care, de fapt, putem spune că e dramatică, dar slavă Domnului, la nivel de declarații rămâne, deci e un top de cazuri interesante și subtile în același timp.

Rețelele de informații spun că rivalitățile în Arctica cresc din cauza strategicei importanțe și resurselor minerale, de exemplu scrie Agerpres, deci e ceva semnificativ la mijloc.

SUA, de exemplu, deja are o bază militară în Groenlanda, și asta înseamnă multe de spus despre intențiile lor în regiune.

Într-o conferință, Donald Trump a spus că nu exclude forța pentru a anexa teritoriul acesta de sub Danemarca, subliniind că pentru securitatea națională Groenlanda e o necesitate absolută, deci să ne întrebăm ce vor urma alte reacții.

Aceste afirmații au stârnit oarecum un val de reacții dure din Europa, cerându-se respect față de suveranitatea Danemarcei, dar Marea Britanie, de exemplu, nu a decis să „condamne” pe cel mai apropiat aliat” al lor, ceea ce lasă loc pentru speculații despre viitor.

Reacționând la comentariile europene, Peskov a început să facă o paralelă cu regiunile ucrainene anexate, spunând că avem referendumuri organizate de Moscova în Donețk, Lugansk sau Herson, dar fragilitatea acestor referenduri e evidentă pentru toată lumea, având în vedere că nici măcar aliații nu le recunosc.

„Dacă vorbim despre nevoia de respect față de părerea oamenilor, poate e bine să aducem în discuție și dorințele locuitorilor Groenlandei, ca să continuăm să fie un punct de vedere onorabil”, zice Peskov, ceea ce sună ciudat, nu-i așa?

De asemenea, Kremlinul a negăt contactele cu echipa lui Trump, așteptând să se facă învestirea la 20 ianuarie pentru discuții, deci e un fel de a sta pe margine, afirmând că aștepți mai bine ca el să preia funcția decât să facem mișcări la întâmplare.

Peskov a declarat că, „nu, nu au fost solicitări, dar ar fi mai convenabil să aşteptăm ca el să fie președinte”, adică a spus că Putin va saluta reluarea discuțiilor dacă vor exista interese. O declarație care răsună avea sens în contextul actual.

De fapt, Trump considera că ar fi inoportun o întâlnire cu Putin înainte de inaugurare, regretând totuși că tinerii mor în războiul din Ucraina, iar acest conflict ia proporții îngrijorătoare.

Cu toate acestea, el e destul de încrezător că se va întâlni cu Putin în primele luni ale mandatului său pentru a discuta despre cum să fie rezolvat conflictul, ceea ce ridică întrebări despre cum va arăta politica internațională.

La sfârșitul decembrie, Trump a spus că Putin l-a invitat să se întâlnească cât mai curând, un detaliu care nu poate fi ignorat, având în vedere contextul tensionat al relațiilor.

Pe de altă parte, Volodimir Zelenski din Ucraina s-a arătat dornic să discute cu Trump pentru garanții de securitate, planificând asta înainte de o întrevedere cu Putin, de unde începe un alt cerc de probleme legate de război.

Kremlinul, la rândul său, a respins iarăși responsabilitatea pentru prăbușirea avionului Azerbaijan Airlines, un incident din decembrie, chiar dacă autoritățile de la Baku acuză Rusia, creând un alt front de discuție confuză în relațiile internaționale.

Nu a fost niciun dezmințit din partea Moscovei, ceea ce a dus furia Azerbaidjanului, o situație complicată din punct de vedere diplomatic, având în vedere că au murit 38 de oameni în acel accident.

Când a fost întrebat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a evitat să răspundă direct, scandând că e nevoie de o „anchetă obiectivă”, o afirmație care nu face decât să adâncească misterul acestui accident nefericit.

Avionul, care zburase de la Baku la Groznîi, s-a prăbușit lângă Aktau, o alegere aleatorie pe harta geografică, ceea ce face întreaga situație să pară și mai absurdă.

Ilham Aliev, președintele azer, a promis că avionul a fost atacat de „tiruri” pe teritoriul rus, cerând scuze publique și compensații, astfel că relațiile se complică extins.

Următoarele luni sunt cruciale, căci Aliev și-a reiterat acuzațiile, varianta sa fiind că „responsabilitatea supra morții cetățenilor azeri sunt ai Rusiei”, ceea ce face din acest subiect un punct de tensiune.

Deci, la sfârșitul lunii decembrie, Putin a considerat să expedieze scuze lui Aliev, recunoscând tiruri de apărare antiaeriană însă fără a accepta vreo vină pentru prăbușire, o distincție care nu face altceva decât să amplifice confuzia.

De asemenea, Parchetul azer a spus că Rusia a promis să-i identifice pe vinovați, totuși, rămâne de văzut dacă vor fi și penalizați pentru faptele lor, un detaliu care rămâne punct de interogație.