Scandal la Fabrica de Arme Cugir: Ministrul Economiei acuzat de “trafic de influență”

O furtună politică se abate asupra Fabricii de Arme Cugir, după ce sindicatele și managementul s-au acuzat reciproc de blocarea unor proiecte de modernizare și de pierderea unui contract cu o companie germană.

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, a fost pus sub semnul întrebării de către liderul Sindicatului “Apărarea”, Ioan Neagu, care l-a acuzat de “trafic de influență” și de sabotarea unui acord cu firma germană Hecker&Koch. Potrivit lui Neagu, ministrul ar fi “furat” un contract așteptat de Fabrica de Arme, mutând-o la o altă companie, fără a oferi detalii concrete.

“Nu s-a mai întâmplat (încheierea contractului de către Fabrica de Arme – n.r.) nu din cauza noastră, ci din cauza manevrelor pe care actualul ministru al Economiei le-a făcut, luând firma și mutând-o la altă firmă, după bunul plac al său. Din 2002, s-a început tatonarea cu mai multe firme de profil. Printre ele era și Hecker&Koch, firmă care până anul ăsta, în martie, când actualul ministru a făcut o vizită în Germania, la întoarcere s-a spus ‘continuăm și vom face demersurile să se semneze acordul cu una dintre cele două firme’. (…) În 22, 23 aprilie semnează acordul cu firma Hecker&Koch cu UMC-ul. Asta sună, domnule ministru, a trafic de influenţă şi miroase de departe. Ai luat speranța și viitorul Fabricii de Arme și l-ai dat după bunul tău plac unei firme care nu are experiența armelor uşoare de infanterie, aşa cum are Fabrica de Arme”, a declarat Ioan Neagu, liderul Sindicatului “Apărarea”.

Ministrul Oprea a negat acuzațiile și a declarat că a avut discuții cu atât sindicatele, cât și cu actuala conducere a Fabricii de Arme, pentru a găsi soluții pentru asigurarea salariilor și accelerarea procesului de modernizare. El a susținut că Fabrica de Arme a fost prea dependentă de un singur client din SUA, iar lipsa de diversificare a dus la scăderea comenzilor.

“Au scăzut comenzile treptat. Am vorbit cu vechea conducere. Le-am spus că, din punct de vedere al conducerii afacerilor, nu este o decizie înţeleaptă de business să ai un singur client. Niciodată nu trebuie să rămâi cu un singur produs şi cu un singur client. Ei ar fi trebuit să se diversifice. (…) De aceea am şi venit cu finanţare să poată să investească într-o hală nouă, în care, printr-un transfer de tehnologie, să înceapă să producă arme standard NATO. Nu s-a întâmplat. Am luat decizia de a schimba managementul”, a explicat Oprea.

Între timp, Uzina Mecanică Cugir, aflată în vecinătatea Fabricii de Arme, pare să fie pe un drum diferit. În ultimii doi ani, UM Cugir a reușit să cheltuiască cei 130 de milioane de lei alocați pentru modernizare, demarând lucrări de consolidare a unei hale noi de producție.

“Uzina Mecanică Cugir a reuşit să cheltuiască banii pe care i-au avut, 130 milioane de lei, în ultimii doi ani, astfel încât să înceapă lucrările pentru consolidarea unei hale noi de producţie, unde vor fi liniile modernizate de producţie a muniţiei standard NATO şi, în acelaşi timp, să facă investiţii în capacităţi noi. În acelaşi timp, la Fabrica de Arme au fost aceleaşi sume de bani, 130 milioane de lei sunt în conturile fabricii. Trebuiau să înceapă un program de modernizare a unei hale. Din păcate, am constatat că nu s-a întâmplat nimic, lucru care ne-a dus la consolidarea deciziei de a schimba managementul. Astăzi, cu surprindere am aflat că nu mai aveau nici măcar conturile deschise pe platforma de licitaţii publice”, a declarat ministrul Oprea.

Ministrul a menționat că există o “anumită competiție” între cele două fabrici din Cugir, dar și-a exprimat dorința ca aceasta să fie “doar constructivă”.

“Eu cred că într-un orizont de timp care nu o să treacă de anul viitor, și la UM Cugir și la Fabrica de Arme vom vedea că încep proiectele pentru armele fabricate în România pentru dotarea ministerelor de forță din România cu arme la standard NATO”, a adăugat Oprea.

Deși se află în aceiași localitate, UM Cugir și Fabrica de Arme sunt separate, reprezentând două entități distincte, cu propria conducere și strategii de dezvoltare. Ambele fabrici au o istorie bogată în industria românească de armament. Uzina din Cugir a fost înființată în 1799, în timpul Imperiului Habsburgic, sub denumirea de Fabrica de Fier și Oțel. În 2004, societatea s-a împărțit în UM Cugir și Fabrica de Arme.

Scandalul de la Fabrica de Arme Cugir ridică semne de întrebare cu privire la viitorul fabricii și la capacitatea sa de a produce arme moderne pentru armata română. Viitorul fabricii depinde acum de modul în care se vor rezolva acuzațiile și de deciziile care vor fi luate de către autorități.

TAGS: Fabrica de Arme Cugir, Ministrul Economiei, Trafic de influență, Hecker&Koch, Modernizare, Arme standard NATO, UM Cugir, Protest, Sindicate, Scandal