Protestul Sindicaliștilor de la Cotroceni: Austeritate și Salarii Minime în Criză!
Joi, într-o atmosferă de tensiune maximă, sindicaliști din patru confederații sindicale vor manifesta la Palatul Cotroceni, unde cer Președinției, adică lui domnul președinte să zică ceva, orice ar fi, iar ei vor o mediere între Guvern și partenerii sociali, și poate un pic mai mult, pentru că, în contextul actual, nemulțumirile cu privire la austeritate și salariile minime sunt tot mai apăsătoare și greu de ignorat, având în vedere că salariile sunt înghețate, ca și inima celor afectați de criză.
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, plus alte confederații, ca Frăţia, CSDR și MERIDIAN, au avertizat cu privire la efectele devastatoare ale austerității, înghețării salariilor și tăierii de personal din sectorul public, și cum refuzul Guvernului de a majora salariul minim pe economie creează un val de frustrare care ar putea să explodeze în oricând sub forma unei revolte sau, mai probabil, a unui protest pașnic cu steaguri și lozinci, dar cu un fundal de nemulțumire generalizată.
Președintele Confederației Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat, oarecum îngrijorat, că joi se dezvăluie fermitatea leuror revendicări, iar la protest sunt așteptați în jur de 4.000 de participanți, adică mult mai mult decât sperau cei care nu iau în serios nemulțumirea cetățenilor care simt că aerul devine înghețat, la propriu și la figurat.
Ceea ce e interesant e că președintele Nicușor Dan este departe, departe, la un summit în Helsinki, în timp ce românii se chinuie aici acasă cu problemele de zi cu zi, iar sindicaliștii afirmă că nu există dialog între Guvern și partenerii sociali, ceea ce le amplifică nemulțumirile, și ar vrea ca acum, chiar acum, președintele să se întoarcă acasă mai repede, fiindcă ei vin cu o solicitare directă și clară.
Hossu a mai menționat subtil că mai multe măsuri de austeritate sunt controversate, și pentru a răspunde direct: „s-au înghețat salarii, s-au tăiat din venituri, dar în continuare se fac achiziții de lux, și mai ales se taie din cheltuiala salarială, ceea ce nu are cum să fie normal într-o societate în care majoritatea trăiesc de la o lună la alta, tot mai săraci și tot mai neputincioși”.
El mai subliniază că cererea de majorare a salariului minim cu 8% ar fi nu doar o măsură de bun simț, ci, într-un mod bizar, și să protejeze puterea de cumpărare, dar și eventual să combată evaziunea fiscală, pentru că, nu-i așa, un salariu mai mare ar încuraja muncitorii să muncească mai mult. Da, ironia e că muncitorii sunt demotivați și se gândește tot mai des la această realitate dureroasă a muncii pentru nimic.
Dar povestea nu se oprește aici, deoarece din culise circulă informații despre o posibila ordonanță de urgență, un „trenuleț” care ar putea, iar aici e partea tragică, „distruge nivelul de trai al majorității populației”. Până să ajungem la acea ordonanță, trebuie să ne întrebăm cine sunt aceștia care nu plătesc impozite și totuși umblă cu mașini de lux, în vreme ce ceilalți se chinuiesc să supraviețuiască, iar simțul justiției este mai mult decât îngenunchiat în fața privilegiilor. Deh, România, c’est la vie!
Concluzia la care se ajunge este că salariul minim în România ar trebui să fie decent, și asta nu doar pentru a ne alinia la ceilalți europeni, iar greva nu ar fi soluția dorită, după cum a menționat și Leonard Bărăscu, cei de la Frăția, dar, în final, se simte o presiune crescândă în rândul sindicaliștilor, iar, dacă lucrurile nu se schimbă rapid, o grevă poate fi inevitabilă, și cine știe, ce consecințe vor mai fi? Din păcate, nimeni nu știe și nimeni nu poate!”, a încheiat el cu un ton preocupat, dar oarecum optimist, ca și cum ar fi o deturnare a unei povești anacronice. Într-o țară unde surpriza poate apărea oricând, să rămânem pe fază!
