“`html
Scandalul care zguduie Giuleștiul: Suporterii atacă un jucător!
În dimineți de „B”, cu fotbal romantic și fotografii din tinerețe ce dansează pe bordura memoriei, jucătorii se aerisesc alergând peste linii de tren, undeva între Potcoava și Grivița, unde legenda spune că doar cei cu fuleu de ghepard reușesc să scape, și uite că Florin Manea, fiul lui Nae, ne amintește cât de uman este un tată, dar și ce înseamnă viața la Rapid, cum să perpelim idei cu detalii care devin praf în vânt.
De-acum, Rapidul s-a modificat complet – galeria s-a mutat, iar Potcoava, ce era odinioară efervescentă, acum ne privește nostalgică de pe margine, fotbalul romantic, un Excel corporatist unde patosul neîncetat al suporterilor continuă să fie un refugiu pentru cei cărora le e dor de adevăr.
„Escrocule! Băga-mi-aș p*** în familia ta și-n m**** tăi!” se aude un ecou ce rămâne în mintea multora, o figură de stil cu beep-uri ce ne amintesc că fotbalul nu este întotdeauna gentle.
Însă Alex Dobre, ăsta a fost la limită! Neînțelegând cât de importantă este figura de stil aici, el a avut nemulțumiri față de suporteri după o înfrângere dureroasă, un gol care nu mai contează, căci o bară era mai bună, dar figura de stil cu indicație geografică îi cade greu.
Gigi Raducan, Corsicanu, dă verdicte!
Pe Fanatik, Gigi Raducan, fostul lider al galeriei, pontifică despre cum jucătorii trebuie să nu uite că joacă în Giulești și cum vremurile s-au schimbat, ar trebui să se comporte mai civilizat – dar oare știe Dobre?! Poate banderola i-a alunecat pe braț și nu se reconciliază cu realitatea, căci capul plecat nu îl ajută deloc.
(corsicanu mai zice „Nici noi nu trebuie să ne mai comportăm ca în anii 90”, și suntem datori să ne întrebăm: care anume an 90? Căci darwinismul urban e real!).
„Nici noi nu trebuie să ne mai comportăm ca în anii 90”, spune el, de parcă anii 90 nu ar fi fost un amalgam în sine!
Florin Manea sugerează că Dobre ar trebui să se retragă, căci Giuleștiul nu iartă, iar patosul nu mai e ca pe vremuri – e doar un amalgam de frustrare și ură ce nu ar trebui să contamineze talentul subțire al tinerilor.
Comunicațiile directe gen „Dobre nu o să mai aibă viață aici!” sunt, desigur, figuri de stil, iar noi ne întrebăm dacă vom mai suporta astfel de critici din partea lui Manea Jr., sau dacă vom ridica din umeri și vom continua cu dramele din peluză.
Poate că viitorul lui Dobre depinde de stilul în care jucătorii se integrează în acest peisaj toxic, unde chiar înjurăturile devin o normă acceptabilă. De ce oare trebuie să știm că „jucătorii trebuie să înțeleagă” când e clar că spectacolul e mai important?
Și așa, Giuleștiul se îngroapă într-o uitare confuză, ca un tren care nu mai oprește în gară, iar noi, privitorii, ascultăm doar jecăliturile din peluză, știind însă că „Nici noi nu trebuie să ne mai comportăm ca în anii 90” rămâne un moto absurd, cam atât de efemer ca figurile de stil ce ne răvășesc amintirile.
“`
