Bolojan în fața haosului legislativ: Întrebări fără răspunsuri!
Consiliul Superior al Magistraturii, sau CSM, a decis că e vremea să reacționeze iar, marți, 14 octombrie, a aruncat în fața opiniei publice un comunicat plin de detalii juridice complicate, care lasă loc de ambiguități, în care își menține poziția referitoare la proiectul de lege privind pensionarea judecătorilor și procurorilor, un proiect inițiat sub conducerea premierului Bolojan și adoptat de Guvern, dar care już a fost primit cu reticență și suspiciune la Tribunal, și totul, minune, în timp ce Curtea Constituțională se abține să emită un verdict.
Cu un ton aproape acuzator, CSM a venit și a criticat din nou ceea ce a caracterizat drept nerealități răspândite de premier, spunând că „rezolvarea pensiilor magistraților” nu este o condiție pentru fonduri europene, cum se sugerează, și că modificările din Legea 282/2023 care afectează regimul pensionării a fost, de fapt, să-i reducă pe magistrați la o vârstă de pensionare de 65 de ani, iar Comisia Europeană, zice, trebuia deja să fie conștientă de toate aceste schimbări. Totuși, întrebările esențiale rămân fără răspuns, adică dacă toate aceste măsuri sunt utile sau nu, și cine se va îngriji de siguranța magistraților?
CSM a adăugat, ca o garnitură, că modificările recente au schimbat impozitarea pensiilor, ceea ce ar face ca toată povestea aceasta a legii să fie și mai complicată, iar decizia CCR 724/2024 a declarat neconstituționale prevederile ce țin de impozitarea progresivă. Dar asta nu face decât să adâncească marea confuzie care deja a cuprins întregul sistem. De asemenea, CSM a fost clar – ceea ce a propus Guvernul nu se aliniază cerințelor Comisiei Europene, și că problema aceasta cu impozitarea a fost discutată anterior și ar fi fost rezolvată în măsurile deja luate, cine ar fi crezut că întârzierile vor duce la o asemenea situație?
Reforma controversată a pensiilor a fost adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale pe 1 septembrie, dar cu ce costuri? Actul prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiilor la 70% din ultimul salariu net, ceea ce sună mai degrabă ca o poveste bizară într-un film cu supereroi, având în vedere că majoritatea pensiilor din magistratură sunt mult mai mari decât pensia medie din România. Și totuși, cine decide ce e corect și ce nu în toată această nebunie legislativă?
Apa din amunte a început să se agite, procurorul general promovând un mesaj de avertisment direct către premier, spunându-i lui Bolojan că dacă va continua așa, justiția va suferi, iar oamenii vor avea de plătit prețul, asta e clar! Dar Bolojan nu se lasă, a spus că nu se teme să-și pună funcția în joc, și că demisia lui ar putea urma dacă legile nu trec la CCR, provocând astfel o furtună de întrebări în rândul magistraților.
Pe 4 septembrie, Curtea Supremă a decis că e vremea să sesizeze CCR și a declarat că această lege, care modifycă pensiile judecătorilor și procurorilor contravin nu mai puțin de 37 de decizii anterioare ale Curții, și totuși CCR pare să se ferească să emită un verdict, amânându-l de două ori, lăsând totul într-o nebuloasă legislativă care pur și simplu provoacă frustrare și confuzie în rândul autorităților. Rămâne de văzut unde duce acestea toate.
