Scăderea debitului Dunării pune în pericol funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă
Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a avertizat sâmbătă asupra dificultăților majore cu care se confruntă funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, din cauza scăderii continue a debitului Dunării. Autoritățile române depun eforturi susținute pentru menținerea centralei în funcțiune, în contextul afectării gravă provocate de secetă și valul de căldură ce afectează mai multe state europene, iar prognozele pe termen scurt rămân pesimiste.
Evoluția debitului Dunării și implicațiile pentru Cernavodă
Rîndașu a precizat că debitul Dunării la intrarea în ţară este în continuă scădere, urmând să atingă circa 1.450 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 7 august, o valoare mult sub media obișnuită pentru această perioadă. „La Baziaș se înregistrează în prezent 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere, iar în câteva zile va ajunge la aproximativ 1.450”, a explicat oficialul.
Acest fenomen duce la o scădere a nivelului apei cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi, ceea ce pune în pericol funcționarea centralei nucleare. „În aceste condiții, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a mai subliniat directorul adjunct al Apele Române.
Măsuri de urgență pentru redirecționarea debitului
Pentru a contracara această scădere periculoasă, statul român a instituit măsuri de urgență menite să redirecționeze debitul apei prin Brațul Bala, către Dunărea Veche. Una dintre aceste intervenții constă în scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră, în puncte stabilite în urma unor măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române.
„Barjele vor avea o încărcătură de aproximativ 500 de tone, pentru a nu pune în pericol circulația pe Dunăre, care în această perioadă nu permite un etiaj mare. Dacă s-ar încărca mai mult, acestea ar putea eșua pe traseu”, a explicat Rîndașu.
Intervenții de dragaj și coordonarea lucrărilor
În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a demarat lucrări de dragaj în zona confluenței Brațului Bala cu Dunărea Veche, dar și în apropierea Cernavodă. Aceste acțiuni, coordonate pe baza măsurătorilor efectuate în teren, vizează adaptarea permanentă a intervențiilor pentru a nu afecta funcționarea centralei.
„Trebuie evitată turbarea apei întrucât ar putea perturba alimentarea cu apă a centralei. În cazul în care va crește turbiditatea, lucrările vor fi suspendate”, a declarat directorul adjunct, arătând că situația rămâne dificilă, dar se face tot ce este omenește posibil pentru menținerea stației în funcțiune.
Rîndașu a menționat și situația din țările vecine: „În Ungaria, din patru grupuri mari, trei au fost oprite, iar Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcționarea centralei sale nucleare, ceea ce amplifică importanța menținerii în funcțiune a Centralei de la Cernavodă.”
Impactul precipitațiilor și perspectivele pe termen scurt
Directorul adjunct al Apele Române a precizat că precipitațiile căzute în bazinul superior al Dunării, în Austria, au generat o creștere a nivelului râurilor alimentatoare, însă acestea vor ajunge la Cernavodă abia după circa două săptămâni. Astfel, efectele benefice vor fi întârziate, ceea ce impune găsirea unor soluții locale pentru a asigura funcționarea centralei în această perioadă critică.
„Este nevoie să ne bazăm pe măsurile locale pentru a menține în funcție centrala în următoarele două săptămâni”, a subliniat el.
Măsurile adoptate de Comitetul Național de Situații de Urgență
Măsurile dispuse de Comitetul Național de Situații de Urgență includ acumulări controlate ce ar putea produce un efect înalt de 10-15 centimetri în cota apei, esențial pentru traversarea acestei perioade dificile până la stabilizarea debitelor la o valoare în jur de 1.600 metri cubi pe secundă.
„Capacitățile disponibile de acumulare sunt limitate și pot fi evacuate doar în momente strict necesare. Propagarea apei se face cu o variație mică de cotă, dar se încearcă compensarea acestui fenomen”, a detaliat Rîndașu.
În concluzie, măsurile avute în vedere urmăresc să compenseze scăderea debitului și să mențină condiții minime pentru funcționarea centralei nucleare pe termen scurt.
Comparativ cu anul trecut și situația generală a secetei
Potrivit reprezentantului Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în România în această perioadă este cu aproximativ 25% mai mic decât în anul precedent, care a fost și el caracterizat de secetă preponderentă. La sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august 2025, debitul era în jur de 2.000 metri cubi pe secundă, comparativ cu circa 1.600 metri cubi pe secundă în aceeași perioadă a acestui an.
Totodată, efectele secetei se resimt și la nivelul râurilor interioare. Zonele Crișana, Banat, sudul Olteniei și Muntenia se apropie de valori critice, iar în regiunea Moldovei sunt deja semnalate probleme majore. Rîndașu a avertizat că în perioada următoare numărul restricțiilor privind alimentarea cu apă este așteptat să crească, iar fenomenul de uscare a fântânilor ar putea deveni tot mai frecvent.
Implicarea și urmările pentru infrastructura hidroelectrică și comunități
Contextul tensionat cauzat de scăderea debitului Dunării nu afectează doar Centrala Nucleară de la Cernavodă, ci are un impact mai larg asupra infrastructurii energetice regionale și a furnizării apei potabile în mai multe zone ale țării.
Măsurile implementate de Administrația Națională „Apele Române”, în colaborare cu autoritățile navale și Comitetul Național de Situații de Urgență, reflectă eforturile coordonate pentru a evita o criză energetică majoră. Totodată, avertismentele privind restricțiile suplimentare la alimentarea cu apă indică că efectele secetei vor afecta și comunitățile locale, cu riscul apariției unor probleme serioase legate de accesul la resursele de apă potabilă în următoarele săptămâni.
