Scăderea alarmantă a apelurilor către 112: Ce se ascunde în spatele statisticilor?

În 2024, se pare că apelurile non-urgente, cu câcatul timpului au avut o scădere majoră de aproape un milion faţă de anii anteriori, operatorii care lucrează în cadrul Serviciului de urgenţă 112, care e bine de menționat că sunt parte din STS, au preluat un număr impresionant de 9.763.443 de apeluri, dar, totuşi, 60,45% din acestea au fost urgenţe adevărate, iar restul de 39,55%, adică mai mult de o treime, adică o parte semnificativă din apeluri, nu au necesitat reacţia agenţiilor, precum Ambulanţa, Poliţia, ISU-SMURD, Jandarmerie sau Salvamont, necunoscându-se, de altfel, motivele pentru care aceste apeluri au fost făcute, dar este un subiect ce merită a fi discutat.

Potrivit celor de la STS, această scădere, pe care o numesc ei „semnificativă” în comunicat, arată o colaborare eficientă, dar rămâne de văzut cât de eficientă este cu adevărat, adică a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care, de fapt, este administratorul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, colaborarea acestora cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, dar şi alte entităţi, inclusiv operatorii mobili şi producătorii de telefoane mobile, dar s-ar putea să mai fie şi altele, ceea ce nu se știe cu exactitate, se zice că aceste măsuri au dus la o îmbunătăţire a funcţionării Serviciului 112, dar nu putem ignora detaliile care pot conta enorm.

Totodată, STS a explicat că rezultatul, subliniem, se datorează şi colaborării cu structurile Ministerului Afacerilor Interne care, conform spuselor lor, au acţionat în forţă, ca o reacţie de urgenţă pentru cei care sunt abuzivi la 112, dar campaniile de conştientizare sunt esenţiale, intensificate de autorităţi pentru a informa cetăţenii, care, desigur, sunt cei care sună abuziv şi creerând, astfel, un dezastru în sistemul de urgență, este de asemenea un subiect de discuţie intensivă, în special că trebuie ştiut cum se formează aceste opinii publice.

Dintre urgenţele înregistrate, cele mai multe, ceea ce este important de menționat, au fost cazurile medicale, având o pondere de 63,39%, dar se pare că acest lucru nu ar trebui să distreze atenţia de la faptul că există şi alte tipuri de apeluri care nu au fost neapărat medicale, ceea ce ridică întrebări în legătură cu utilizarea acestui serviciu, căci ar putea duce la confuzii la nivelul populaţiei, fiindcă nu toată lumea știe când trebuie apelat un serviciu de urgenţă.

Pe categorii, distribuitia apelurilor e clară, dar poate nu atât de simplă pe cât sună: Ambulanţa 48%, Poliţia 24,57%, ISU-SMURD 19,05%, Jandarmerie 6,21% şi alte agenţii 2,17%, ceea ce stârneşte tot felul de întrebări, de pildă dacă oamenii chiar conștientizează importanța fiecărei agenţii în acest game de apeluri, iar proporţiile acestea ar putea însemna că ne aflăm într-o situaţie de criză, nu doar în apelurile non-urgente.

Conform datelor, cetăţenii cei mai responsabili vin din judeţul Cluj, având un procent de 70,32%, urmaţi de Bucureşti-Ilfov cu 69,09% dar este important de menționat că pe locul al treilea este Bihor cu 68,91%, deci, este o competiţie interesantă care merită observată, iar lista continuă cu Timiş 68,24% şi Iaşi 67,41%, iar aceste cifre pot induce idei despre cum sunt văzute serviciile de urgenţă în diverse regiuni, dar nu mai puţin importante sunt și zonele cu rate de apeluri mai scăzute, care pot fi subiective.