Scădere a resurselor energetice în România: Consumul final energetic a scăzut cu 3,2%

Resursele de energie totale disponibile în România au înregistrat o scădere semnificativă în 2023, comparativ cu anul precedent, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Scăderea resurselor energetice a fost influențată de mai mulți factori, printre care se numără diminuarea producțiilor de cărbune și țiței.

Conform INS, resursele totale de energie disponibile au scăzut la 42 de milioane tone echivalent petrol (tep) în 2023, comparativ cu 2022. Producția de energie primară a înregistrat o scădere de 1,5%, ajungând la 21,918 milioane tep. Scăderi semnificative au fost observate la cocsul din import (-49,5%), cărbuni (-21,6%) și țiței (-11,1%).

Pe de altă parte, au fost observate creșteri în cazul resurselor de produse petroliere din import (+29,3%), energie hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică și căldură nucleară (+10,0%), precum și gaze naturale (+6%).

Din datele INS rezultă o scădere a producției de energie primară cu 344.000 tep în 2023, față de 2022. Această scădere a fost cauzată de diminuarea producției de cărbune și țiței. În schimb, producția de energie electrică din surse regenerabile a crescut cu 437.000 tep (+21,8%), iar producția de gaze naturale utilizabile cu 129.000 tep (+1,7%).

Importul de produse energetice a scăzut cu 5,5% în 2023, din cauza reducerii importurilor de cărbuni și cocs (-49%), țiței (-15,3%) și gaze naturale utilizabile (-6,2%). Un salt de 29,3% a fost observat în cazul importului de produse petroliere.

Consumul final energetic pe total economie a înregistrat o scădere de 3,2% în 2023, comparativ cu anul precedent. Această scădere a fost influențată de activitățile din industrie (-13,8%), pentru populație (-4,3%) și din agricultură și silvicultură (-2,7%). Consumurile din transporturi și alte ramuri ale economiei au crescut cu 3,9%, respectiv cu 3,8%.

Analizând structura consumului final energetic, se constată că transporturile dețin ponderea cea mai mare (33,7%), urmate de consumul populației (32,5%) și de cel în industrie (21,3%).

Scăderea resurselor energetice în România ridică o serie de întrebări cu privire la securitatea energetică a țării și impactul acesteia asupra economiei. Guvernul trebuie să ia măsuri urgente pentru a diversifica sursele de energie și pentru a promova eficiența energetică. De asemenea, este necesară o strategie pe termen lung pentru a asigura o tranziție către o economie bazată pe energii regenerabile.

Este important de menționat că scăderea resurselor energetice a fost influențată și de factorii geopolitici din ultimul an, inclusiv războiul din Ucraina și criza energetică globală. România trebuie să fie pregătită pentru a face față unor astfel de provocări și să dezvolte o strategie energetică resilientă, bazată pe diversitate, eficiență și sustenabilitatea.

Este esențial ca România să investească în tehnologii avansate de energie regenerabilă, precum energia solară, eoliană și geotermală. O politică energetică eficientă va contribui la asigurarea securității energetice a țării, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la creșterea competitivității economiei românești pe plan internațional.