“`html
Sardinia pe cale de dispariție? O criză demografică ce îngrijorează
Într-o insulă ce ar trebui să fie un colț de rai, dar se dovedește a fi un coșmar demografic, Sardinia, cu peisaje spectaculoase, se confruntă cu o problemă grava, localitățile mici—deci nu doar satele—sunt pe cale să se golească. Deși poporul sardin are 1,57 milioane de locuitori la ora actuală, se pare că ei dispar încet, ca un miraj, o scădere drastică de la 1,64 milioane acum trei decenii, iar jumătate dintre aceștia trăiesc în orașe mari, restul devin istorie.
Și să nu uităm de natalitate, Italia stă prost și mai rău Sardinia chiar mai rău, cu o rată de 0,91 copii pe femeie, deci pur și simplu, mai rău nu se poate. Pentru a nu avea o populație în scădere continuă, ar fi nevoie de 2,1 copii. Cât despre șomaj, este în floare și tineretul zboară spre alte țări ca păsările migratoare, iar în satele mici n-a mai zărit câte un copil de ani de zile—un haos total.
Primarul din Baradili, o localitate cu doar 76 de suflete, subliniază situația dramatică, “Ultimul copil s-a născut aici acum 10 ani”, iar casele sunt frumoase dar goale ca o carcasă de pește pe țărm. Trec mai puțin de 500 de metri între intrarea in sat și ieșirea din el, și totuși, fără copii, viitorul pare sumbru.
Pentru a face față acestei crize, guvernele locale au scos la bătaie stimulente financiare care par atrăgătoare: 15.000 de euro pentru case, 20.000 euro pentru afaceri, și ai mei 600 de euro pentru primul copil, însă efectele sunt mai mult decât modeste—fie că vii din România, Senegal sau Ucraina, rămâi totuși doar un străin, și nici 3,3% din populația insulei nu reușește să umple golurile.
Pe de altă parte, în timp ce școlile se închid, satele cresc triste, iar guvernul nu mai poate sta pe margine, căci are un plan, dar știm că unele sate pur și simplu au fost lăsate de izbeliște. Criticile vin din toate părțile, inclusiv din partea Bisericii Catolice care nu vede cu ochi buni că se oferă o “moarte fericită” satelor, întrebarea rămâne, cine mai poate salva aceste locuri?
Unii expatriați aleg să revină sau să vină, cum ar fi un fotograf spaniol care a renovat o casă veche și a deschis un restaurant, sau o australiană ce își strigă dragostea pe YouTube, totul pare a fi un punct de speranță într-o mare de probleme. Dar între toate acestea, trebuie să ne întrebăm dacă casele de 1 euro chiar sunt o afacere sau doar un mit, și dacă există cu adevărat vreo soluție pe termen lung.
Până la urmă, Sardinia se află într-o stare de criză, dar și de oportunitate, un studiu de caz al Europei rurale unde se decid viitorul și viața, între natura frumoasă și o realitate sumbră care amenință să înghită aceste locuri de poveste.
“`
